Doina
Ruști

Despre

Biografie

Doina Ruști - profil de romancier


Cine sunt (și cine nu sunt)

Scriitoare

romancieră, prozatoare

15 romane, peste 300 de povestiri

40 de titluri traduse, în 17 limbi.

NEWS

Hot News: Doina Ruști, la Cabinetul Perspektive

Pe scurt

A scris 15 romane și trei volume de povestiri, apreciate pentru amestecul de ficțiune istorică, elemente fantastice și profunzime politică. Opera sa este studiată în școli și a primit premii naționale importante, inclusiv Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009.

Este autoarea romanului Fantoma din moară (2008), narațiune amplă despre comunismul românesc, și a romanului Lizoanca la 11 ani (2009), tradusă în 7 limbi.

Și-a câștigat popularitatea prin Trilogia fanariotă, compusă din romanele Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015), în care explorează istoria balcanică a secolului al XVIII-lea, într-un registru fantastic. Romanul Mâța Vinerii (The Book of Perilous Dishes) fost publicată în limba engleză de Neem Tree Press (Marea Britanie), 2022 și SUA Boundless Group Press, 2024.

A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri (2010), Omulețul roșu (2004), Mămica la două albăstrele (2013), Logodnica (2017), Paturi oculte (2021) și două volume de povestiri.

Cele mai recente romane ale sale sunt Zavaidoc în anul iubirii (2024, Bookzone) și FERENIKE, Humanitas, 2025 - bestselleruri.

Ferenike, romanul ei cel mai personal și cu rezonanță politică, este o ficțiune autobiografică ce cuprinde șase decenii de istorie, vinovăție și rezistență feminină a României.

Recent a publicat două romane YA: Sălbatica și Platanos, care se bucură de succes la publicul tânăr.

Aproape toate scrierile sale au fost reeditate în mai multe ediții, având și o serie de autor.

Povestirea Tâțe a fost recent pusă în scenă într-un spectacol de Radu Afrim.

Între romanele traduse în ultima vreme se numără: L’omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous Dishes (2022, 2024, Londra), Zogru (2022, Marsilia) și A malom kísértete (2024, Budapesta), Dorëshkrimi fanariot (2024, albaneză, Prishtinë).

Doina Ruști are titlul academic de profesor univ. dr., cu specializarea în istoria culturii și civilizației universale.

A înființat grupul Ficțiunea, ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.

Doina Ruști / Doina Rusti

Humanitas

Invitată la Altceva cu Adrian Artene

Interviu semnat de scriitoarea Nesrein El‑Bakhshawangy, Al Majalla, Cairo

Un interviu semnat de Ileana Marin, 2024

Pe larg

Născută pe 15 Feb 1957, la Comoșteni. Cu strămoși aromâni, veniți din Muntenegru, turci, evrei și mai ales români dunăreni, Doina Ruști scrie proză caracterizată printr-un balcanism accentuat, cu un imaginar de surse diverse. Și-a petrecut copilăria într-un sat din sudul României (Comoșteni), într-o familie de învățători, care făceau eforturi mari să supraviețuiască într-o lume comunistă. Regulile absurde & haosul instalat la sfârșitul dictaturii transpar ficțional în Fantoma din moară, roman care aduce un univers fabulos, stăpânit de fantome și de hierofanii. Romanul a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România, fiind considerat „una dintre cele mai convingătoare și expresive ficțiuni despre comunismul autohton, publicate în ultimul deceniu” (Paul Cernat).

Tradus în limba germană, s-a bucurat de primire elogioasă în Neue Zürcher Zeitung:

„Cartea Doinei Ruști etalează o gamă largă de aptitudini literare, care dau măsura rezistenței în istoria românească a secolului XX”.

Confesiuni: la taclale cu Eugen Istodor, pe Hot News (video)

În Encyclopedia lui J. A. Weinstock, romanul Fantoma din moară este încadrat în stilul neogotic.

În același registru fantastic sunt scrise și alte romane. Zogru (tradus în italiană, maghiară, spaniolă, bulgară) creează un personaj insolit și un tip de fantastic înrudit cu cel din picturile lui Chagall, după cum remarca un cotidian din Santiago de Chile:

„Plin de umor în unele secvențe, în altele tragic și feroce, uneori fantastic și luminos, ca o pictura de Chagall, ceea ce predomină în această poveste minunată este figura teribilei singurătăți în care se află spiritul uman lipsit de iubire.” (Pedro Gandolfo, El Mercurio)

Recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor, a beneficiat de o bursă a guvernului maghiar și de cronici entuziaste.

În aceeași manieră sunt scrise și romanele Omulețul roșu (2004), Homeric (2019) și Paturi oculte (2021), dar mai ales Mâța Vinerii. Acesta din urmă, probabil cel mai tradus roman, a fost elogiat pentru tipul de imaginar și pentru stil: 

„Mâța Vinerii - o jubilație stilistică, o literatură vitală, cum era Parfumul lui Suskind până la un punct și Laur al lui Evgheni Vodolazkin, de la alt punct, mai departe.” (Dan C. Mihăilescu). integral

https://www.youtube.com/watch?v=CoA4kq5w3oM&list=PLHwZFmt_GgYEo5dFc_5wU_mMnsppGvrOk&index=43

Szenkovics Enikő a primit Premiul pentru traducere romanului, din partea Uniunii Scriitorilor Maghiari (Budapesta, 2017).

„Trauma societății românești, cea postdecembristă, se naște din crize identitare, din turbulențe și violențe cu profunde implicații umane. Identificăm, astfel, o serie de scriitoare mature, precum Ana Blandiana, Gabriela Adameșteanu, Doina Ruști, Simona Popescu, Magda Cârneci sau Herta Müller, care nu uzitează toate de exercițiul autoficțional, dar care sunt adepte ale geografiei memoriei, oferind o scriitură a construcției identitare.” - Oana Larisa Oanea, teză de doctorat.

Un loc special ocupă romanul Manuscrisul fanariot (2015), tradus parțial în engleză, și integral în albaneză. Inspirat de un document autentic, din secolul al 18-lea, romanul abordează un tip de realism magic, fabulatoriu și liric pe alocuri.

Alte romane adoptă un realism crud. Între acestea, Lizoanca, despre care presa din țară și din străinătate a scris la superlativ, a primit Premiul „Ion Creangă”, al Academiei Române, 2009.

Hot News: interviu cu Doina Ruști despre Lizoanca

S-a vorbit adeseori despre valoarea literară a romanului (La Opinion - Murcia, La Jornada, Mexico) și despre veridicitatea scrierii: 

„Doina Ruști, cu o desfășurare gradată a poveștii, prelungește durerea și groaza până la limite nebănuite, aducând la suprafață cauzele. A reușit să scrie despre acea parte întunecată și chiar invizibilă a societății, punându-i sub semnul întrebării multe dintre elementele esențiale. Doina Ruști are capacitatea rară de a surprinde ipocrizia indivizilor și a societății, violențele de tot felul sub cele mai inofensive forme, dar în același timp, sub lentoarea derulării epice, ele au o funcție constant erozivă. O scriitură picturală și cinematografică, dată și de utilizarea perfectă a comparației”. (Ramón Acín, Turia, 2015).

Un cotidian din Budapesta o așează între cele mai bune cărți traduse în 2015, alături de Supunerea lui Houellebecq, iar Il Libero (Torino) o compară ca stil cu Ciuma lui Camus.

Omulețul roșu s-a bucurat de cronici pozitive în țară și în Italia, fiind apreciată atât originalitea expresiei (La Stampa), cât și complexitatea subiectului (Il Venerdì di Repubblica) ori tipul de fantastic (Stato).

„…un mondo allucinato, convulso, assurdo eppure coerente e reale quanto sa esserlo la fantasia, un bizzarro e imprevedibile Paese delle Meraviglie elettronico in cui Laura si avventura incantata e indomita come un’Alice telematica.” (Roberto Merlo -“Ritorno a Babele", Neos Edizioni, 2016, Torino)

Preocupată atât de registrul fantastic cât și de cel realist, Doina Ruști reușește să scrie la fel de convingător și despre atrocitățile lumii contemporane, și despre idealurile înalte. Personajele ei, fie realiste fie fantastice, sunt memorabile și marcante. În romanele sale se regăsesc adeseori violatori, ucigași, oameni flămânzi, viciați și consumați de idealuri mărunte. Dar cu aceeași mână sigură, de romancier versat, Doina Ruști construiește și personaje fantastice, elfi, spiriduși, fantome, motani fermecați și vrăjitori, care i-au făcut pe unii critici să-i compare opera cu cea a lui Bulgakov, Süskind ori Marquez (apudDan C. Mihăilescu, Bojidar Kuncev).

Tematica diversă și puternic ancorată în actualitate, ca și „capacitatea rară a Doinei Ruști de a schimba cu ușurință registrele narative o așează între scriitorii de primă mărime ai literaturii românești contemporane” (Nicolae Breban).

Doina Ruști, Nicolae Breban

În romanul Zavaidoc în anul iubirii (2024) experimentează stilul confesiv derulat din trei perspective, care compun povestea de dragoste a unui muzician interbelic (Zavaidoc), prin raportare la știrile de senzației ale anului 1923.

Academic study by Doina Ruști published in the Journal of Linguistics, University of Craiova.

Ducând mai departe stilul confesiv, în romanul Ferenike (2025), o scriere asumat autobiografică, construiește narațiunea pe autoproiecții în perioade diferite de timp, de unde impresia de epos ramificat pe momentele progresive ale acțiunii.

Cu o mare diversitate de teme, scrierile sale abordează cu precădere tema degradării familiei (Lizoanca, Logodnica, Mămica la două albăstrele), psihologia și problematica feminină (Omulețul roșu, Fantoma din moară, Mămica la două albăstrele, Ferenike, Zavaidoc), fiind de cele mai multe ori preocupată de cauzele agresivității; multe romane tratează tema avortului, de la cauzele istorice, declanșate de decretul ceaușist antiavort (Ferenike, Fantoma din moară, Zogru, Ginecologii mei etc.) până la cruzimile unor reguli sociale, urmărite istoric (Homeric, Manuscrisul fanariot, Zavaidoc etc.) Metamorfozele istoriei și labirintul lingvistic contribuie substanțial la definirea spațiul românesc, cu toate influențele sale, balcanice, levantine și slave. De la arhitectura complexă, sprijinită pe un lexic simbolic (în Manuscrisul fanariot) la desfășurările cinematografice din Homeric și la numeroasele teme din povestirile fanariote, totul conturează un univers dens, cu povești care curg atât de firesc încât te contaminează, adeseori creând modele.

Doina Ruști trăiește în București, are titlul academic de profesor universitar, cu specializarea în istoria culturii și civilizației universale.

A regizat un film de scurt metraj, după povestirea sa, Cristian, care a avut premiera la Cannes, 2015.

La Teatrul Național București, cu BookLand

Printre altele, a inițiat revistele Ficțiunea și Cinematographic Art, colecția Biblioteca de Proză Contemporană a Editurii Litera, fiind angrenată în numeroase activități: a fost directorul Centrului Cultural Media Pro, decanul Facultății de Jurnalism a Universității Media, specialist în scenarii la Media Pro Pictures, profesor la UNATC, Universitatea Media, Universitatea din București, director de departament la Universitatea Hyperion, membru în consilii și în societăți științifice internaționale. A scris peste 30 de cărți de nonficțiune și în jur de 50 de articole științifice, colaborând cu reviste prestigioase, precum Semiotica lui Umberto Eco și Eightheenth Century Studies. A făcut parte din comisii doctorale sau de acordare a titlurilor universitare, din jurii CNC, CENNAC, ICR etc.), toate acestea fiind secundare și nesemnificative pentru ocupația principală, cea de prozatoare.

Semnează cu pseudonimul Ruști, convinsă fiind că renunțarea la numele strămoșilor constituie una dintre marile încercări ale unui om.

Scrierile sale s-au bucurat de exegeze și de recenzii laudative în numeroase cotidiene sau reviste literare internaționale, între care El Mercurio (Santiago de Chile), Neue Zürcher Zeitung, Il Manifesto, Las Últimas Noticias, La Jornada (Mexico City), Stato Quotidiano, Turia, La Stampa, La Opinión, Il Libero, Magyar Nemzet, La Repubblica, Beijing Daily ș.a.

Pagină web: http://doinarusti.ro

(sinteză de Elena Costea, după monografia semnată de Pompilia Chifu: Doina Ruști, un personaj în propria carte, Casa Cărții de știință, 2025.)

MAI MULT

Evenimente literare cu Doina Ruști, Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu, Herta Müller. Alte întâlniri literare.

Doina Ruști, la debut

Scriitori contemporani

Prima carte publicată: 1997

Prima exegeză românească a operei lui Eliade de după căderea comunismului, Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade a apărut în anul 1997, la Coresi. Cuprinde atât ficțiunea lui Eliade, cât și opera lui științifică. Conține aproape 100 de simboluri, aranjate în două mari categorii: 1. contrarii fundamentale și 2.* coincidentia oppositorum* (armonia contrariilor).

Aceasta este cartea de debut. Mai mult.

I N T E R V I U, Digi 24, 2025

Afilieri și apartenențe profesionale

Doina Ruști este membră activă a Uniunii Scriitorilor din România, a PEN Club România și a Asociației Creatorilor de Ficțiune (ACF).
De asemenea, este afiliată la Dacin-Sara și la Copyro (drepturi literare).

Colaborează editorial cu principalele edituri românești — Humanitas, ART, Polirom, Litera, Vremea și Bookzone, — precum și cu parteneri internaționali (New Europe Writers și EU–China Literary Festival, Neem Tree Press (UK), Historical Novel Society(USA)

https://eu-china.literaryfestival.eu/the-book-of-perilous-dishes-novel-extract-by-doina-rusti/?utm_source=chatgpt.com

A fost, de asemenea, invitată a Festivalului literar L’Isola delle Storie – Gavoi (Sardinia, Italia).

Este colaboratoare permanentă a revistei Ficțiunea, una dintre cele mai importante platforme literare din România.

Opera sa a fost prezentată la Târgul de Carte de la FrankfurtWorlds Without EndAmazon Books și alte evenimente internaționale.

„Citiți, bărbați, ce-au scris femeile despre voi!” — motto-ul filozofiei sale literare.

Wikipedia

International Radio

Facebook Page; Instagram; Linkedin; Goodreads; Youtube channel

Scriitori contemporani: cu Mircea Cărtărescu la Casa della Letteuratura, Roma

Scriitori români, prozatori contemporani cu Doina Ruști . Prieteni, scriitori, întâlniri.

Pentru cele mai recente articole de presă, interviuri și știri culturale, vezi secțiunea Știri și presă.

Pentru cronici, eseuri critice și studii despre opera sa, accesează pagina Receptare critică.

„Ce vis tihnit! Să stai într-un parc socialist și să citești o singură pagină. Din Faulkner."

Doina Ruști

Cărturești, 2008, la apariția romanului Fantoma din moară. Doina Ruști & Paul Cernat

Biografia mea începe cu biblioteci

Pentru mine n-a fost ușor că toată lumea din casa noastră citea și era plină de recomandări. Or, eu voiam să fiu un fel de explorator. Mă așteptam să descopăr ceva capital și, mai ales, diferit de ceea ce descoperiseră ai mei în cărțile pe care le tot cărau cu ei, prin casă, prin grădină, prin balcon, care, trebuie să vă spun că era o incintă largă, cu trei pereți din geamuri, ca un terrarium și care, după ce începeai să citești, devenea un pahar de șampanie.

Tata era iubitor de poezie, dar și de teatru. Bunică-mea citea romane contemporane, adeseori românești, din care-mi mai citea și mie câteodată. Mama ținea pe noptieră chestii lacrimogene. Iar bunicul - ce să vă spun! Era cel mai alunecos: alegea cărți foarte diverse, de altfel, el era singurul din familie care citea chiar și ziarul.

În contextul ăsta, eu l-am descoperit pe Balzac, la 14 ani, fără știrea lor. Dar n-am citit un roman, ci, la rând, un raft de bibliotecă. Fraza amplă și zidăria solidă a romanelor lui îmi dădeau un asemenea confort, încât eram convinsă că n-o să mai citesc nimic altceva tot restul vieții. Balzac a fost prima mea iubire, adică acel parfum, care se topește ori de câte ori vrei să te-ntorci la el.

Doina Ruști

La Comoșteni, cu familia. Pe fundal - moara bântuită, din romanul Fantoma din moară

Interviuri (video)

Shelf Media Group, Los Angeles,

Istoriile orașului, TVR, 2024

Lecturi publice

Paris (2023), Londra (2022), Belgrad (2023) Madrid (2019), Goangzhou, Shenzhen (2018), Gavoi (2018), Santiago de Chile (2018), Istanbul (2015), Barcelona (2014), Budapesta (2007, 2014, 2015, 2018, 2024), Viena (2008), Plovdiv (2009), Torino (2009, 2011, 2012, 2013), Frankfurt (2009, 2018), (2010, 2013, 2018), Moscova (2010), Roma (2011, 2012), Granada (2011, 2019), Dusseldorff (2013), Berlin (2013) .

Doina Ruști la Leipzig, 2010: Doina Ruști, Richard Swartz

Doina Ruști - prozatoare, nu filmmaker

Curriculum laboris

“Timpul trecut: mort dar cu pretenții.”

(Patru bărbați plus Aurelius)

Slujbe și munci

Scriitoare (proză)

Prof. univ. dr. (Cinematografie, Universitatea Media PRO, UNATC; Universitatea din București ș.a)

Peste 40 de ani de profesorat - toate treptele academice

(din 1999 - lector univ asociat, 2001 - lector titular; 2003 - conf, 2007. profesor univ)

Doina Ruști la Gaudeamus 2024, TVR Cultural

Educație

2007 - titlul de profesor univ., cu specializarea în istoria culturii și civilizației universale; din 2010 - specializare și în istoria teatrului universal.

2007-2008 Stagiu de formare: Story editing, Script editing. Centre for Research on the Wider Benefits of Learning (WBL) & Centre for Adult Literacy and Numeracy (NRDC).  Director de program: John Vorhaus

2000.Doctorat în Științe filologice, Universitatea București

1976-1980 Facultatea de Filologie, Al. I. Cuza, Iași

1972-1976 Liceul Garabet Ibrăileanu (limbi clasice), Iași

Memento

Când am terminat facultatea aveam 23 de ani și-o față de chinez flămând. Veneam lunar la București, cu diverse manuscrise, încercând să intru într-o editură. De obicei era cineva, un portar, de care n-am putut niciodată să trec. Și-acum am dosare cu proză scurtă, care era foarte la modă pe vremea aia. De asemenea Fantoma din moară datează din aceeași perioadă.

Doina Ruști

1978: Colocviile Eminescu, Iași. Doru Pruteanu, Basil Popovici, Ioan T Morar, Sorina Ioanovici, Doina Ruști

Premii

Premiul Ion CREANGĂ al Academiei Române/2009

Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru proză (Fantoma din moară)/ 2008

Premiul Asociației Scriitorilor, București, pentru romanul Zogru, 2007

Premiul pentru proză al revistei Ateneu, 2015

Medalia de Aur a Schitului Darvari pentru merite literare, 2008

Premiul revistei Convorbiri literare, pentru proză/2006

Premiul Ad Visum, 2005 pt debut

Diploma de Onoare a Primăriei Sectorului 2, Bucuresti, 2007 Gradație de Merit, 2000, acordată de Ministerul Educației pentru  servicii aduse învățământului românesc. 

  • Nominalizări: Premiul Cartea Anului (România literară și Fundația Anonimul): 2008 (Fantoma din moară), 2015 (Manuscrisul fanariot), Premiile Radio, Premiul Observatorului Cultural, Premiul Național.

Cronici, studii despre

Teze de doctorat despre

O P E R A

FICȚIUNE

Romane

  1. Ferenike, Humanitas, 2025

  2. Platanos, Youngart, Grupul Editorial Art, 2025

  3. Sălbatica, Booklet, 2025

  4. Zavaidoc în anul iubirii, Bookzone, 2024

  5. Paturi oculte, Litera, bpc, 2020, 2022, prefață de Petrișor Militaru

  6. Homeric, Polirom, Fiction Ltd, 2019

  7. Logodnica, Polirom, Fiction Ltd, 2017

  8. Mâța Vinerii, Polirom, Fiction Ltd, 2017, Top 10+, 2018, Litera, 2024, prefață de Alina Bako

  9. Manuscrisul fanariot (roman), Polirom, Fiction Ltd, 2015, Top 10+, 2016, Litera, 2022, prefață de Emanuela Ilie

  10. Mămica la două albăstrele(roman), Polirom, 2013, Litera, 2024, prefață de Andreea Banciu

  11. Patru bărbați plus Aurelius (roman), Polirom, 2011, 

  12. Lizoanca (roman), Ed Trei, 2009, Polirom, 2017, Litera, 2023, prefață de Pomplilia Costianu Chifu

  13. Fantoma din moară (roman), Ed. Polirom, Ego. Proză, 2008, 2017, Litera, 2024, prefață Paul Cernat 

  14. Zogru (roman), Editura Polirom, Iași, 2006; 2013 , Litera, 2022, prefață Raluca Andreescu

  15. Omulețul roșu (roman), Ed. Vremea, București, 2004, 2012, Litera, 2021, prefață Roberto Merlo

Doina Ruști la debut, cu Ioan Groșan, Barbu Cioculescu, Silvia Colfescu

Povestiri (în volum)

Depravatul din Gorgani, LITERA, 2023

Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot, LITERA, 2022

Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București (puzzle epic), Ed. Polirom, 2010 

Romane și povestiri TRADUSE & publicate în alte limbi

engleză, germană, spaniolă, franceză, italiană, maghiară, bulgară, slovenă, macedoneană, sârbă, croată, turcă, ivrit, chineză, daneză, rusă, albaneză.

Guangzhou, 2018

  • Dorëshkrimi fanariot (Manuscrisul fanariot), trad. Maniela Sota (2024, albaneză, Prishtinë).

  • A malom kísértete (Fantoma din moară), trans. Szenkovics Enikő. (2024, Budapesta),

  • Zogru, Les Editions du Typhon; Marseille, 2022. Trad. Florica Courriol

  • The Book of Perilous Dishes, Neem Tree Press, London, 2022, 2024 (trans James Ch. Brown)

Doina Ruști, Târgul de Carte de la Londra, 2022

  • L’omino rosso, Sandro Teti, Roma, 2021 (trad Roberto Merlo)

Paris, Ambasada României, 2022

  • Cong Quan Shan Dao Ping Yuan De Li Zan, Si Chuan Min Zu Chu Ban She, Sichuan 2019

  • La gata del viernes, Esdrújula Ediciones, Granada, 2019, tans. Enrique Javier Nogueras Valdivieso.

2019, Granada: Doina Ruști la Clubului de lectură UNESCO. Centrul Federico García Lorca, cu Enrique Nogueras, Oana Ursache.

  • Ártó receptek könyve (Cartea bucatelor rele), versiunea maghairă a romanului Mâța Vinerii, Orpheusz, Budapesta,trad. Szenkovics Enikő.

  • Zogru trad. Sebastián Teillier, Descontextos Editore, Santiago de Chile, 2018

  • Freitagkatze, trad Roland Erb, Klak Verlag, 2018, Berlin

  • Das Phantom in der Mühle , trad. Eva Wemme, Klak Verlag, 2017, Berlin

  • The Truancy, The Stockholm Review Literature

Frankfurter Buchmesse, 2017: Doina Ruști printre personaje

  • The Phanariot Manuscript (trans Liana Grama), Trafika Europe, Penn State, University Libraries, nr 8, 2016

  • The lover (trans Andrew Davidson), Trafika Europe, Penn State, University Libraries, nr 8, 2016

  • Eliza (Lizoanca) trans. Alexandra Kaitozis, Antolog, 2015, Skopje

  • Eliza a los once años, Ediciones Traspiés, Granada, 2014 (trans Enrique Nogueras)

  • Lizoanca tizenegy évesen trans. Szenkovics Enikő Orpheusz Kiadó, Budapest, 2015

  • Fenerlilere ait elyasmasi eser (Manuscrisul fanariot), frag, trans. Leila Unal, Sözcükler , 58, aprilie, 2015, Istanbul

  • Zogru, Sétatér Kulturális Egyesület, 2014, prin bursa "Franyó Zoltán", oferită de guvernul maghiar (trans Szenkovics Enikő)

  • Lizoanca, Horlemann Verlag, Berlin, 2013 (trad Jan Cornelius)

Berlin: Jan Cornelius, Doina Ruști, Georg Aescht, Gabriela Adameșteanu

  • Lisoanca, Rediviva Edizioni, Milano, 2013 (trad Ingrid Beatrice Coman)

  • Apartamentul 26, trans. Oana Ursulesku, Koracic, Belgrad, 2013

  • L’omino rosso, Nikita Editore, Firenze, 2012 (trad Roberto Merlo)

  • Bill Clinton’s Hand, Bucharest Tales, New Europe Writers, 2011, (coord:A. Fincham, J. G Coon, John a’Beckett)

  • Kareli gomlek ve Bukreș'teki Bașka On Hadise (Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București), trans. Cristina Dincer, Kalem Kultur Yaynlari, Istanbul, 2011

  • I miei ginecologi, in Compagne di viaggio, Sandro Teti Editore, 2011 (trad Anita Bernacchia) (coord Radu Pavel Gheo, Dan Lungu)

  • Ura pri univerzi, Zgodbe iz Romunije, Sodobnost International, Ljubljiana, 2011.

  • Zogru (trad. Roberto Merlo), Ed Bonanno, 2010, Roma; Catania

  • L’omino rosso (trad Roberto Merlo) în Il romanzo romeno contemporaneo, Ed. Bagatto Libri, 2010, Roma.

Roma: Stefano Petrocchi, Mircea Cărtărescu, Doina Ruști, Oana Bocșa Mălin, Horia-Roman Patapievici

Doina Ruști în Italia, cu romanul Omulețul roșu

  • Zogru (frag.) și prezentare biobibliografică, în 11 books contemporary romanian prose, Ed. Polirom, 2006, traducere de Alistair Ian Blyth

  • Zogru (roman), Balkani Publishing House, Sofia, trad: Vasilka Alexova, 2008.

  • Învingătorul - antologia revistei Nagyvilag (trad. Noémi László), Budapesta , sept/ 2010

  • Cristian (trad. în fr. Linda Maria Baros), Paris, rev Le Bateau Fantôme , no. 8, 2009, ed. Mathieu Hilfiger

  • Cristián (trad. Sebastián Teillier), Madrid, rev. El fantasma de la glorieta, nr. 16/2008,

  • The begining (poem), in Under a Quicksilver Moon, 2002, SUA, Library of Congress,

  • Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade (frag.) în La Jornada Semanal, nr. 455; 456, 2003 (traducere: José Antonio Hernández García)

TOATE

https://es.wikipedia.org/wiki/Granada

Leipzig, 2018: Doina Ruști & Filip Florian, Cătălin Mihuleac

Leipzig: Doina Ruști și Lizoanca

„Ce ascunde lumea în cărți? Bani? Bilete de dragoste? Flori presate?

Scria sedus de cerneala apoasă, pe care o urmărea cum se usucă, aducându-și aminte, pentru un fulgerător rest de secundă, cerneala fără sfârșit a profesorului Poenaru, fără ca această amintire veche să-l îndepărteze de literele militărești ori de gândul persistent că scrisul lui ar putea să moară în curând, șters de niște ape dezlănțuite, ori odată cu hârtia făcută bucățele de mâinile unui necunoscut. Firește, nu se gândea la eternitate, ci doar la acel timp victorios, când ochii lui vor descifra această primă scrisoare. Ceea ce însemna un drum lung și prăfuit, văzut cu ochii minții ca un taifun ridicat din coșul unui poștalion fără culoare…" (Doina Ruști - Open source, roman)

SERIE DE AUTOR Litera:

  1. Lizoanca, 2023

    „I-ar fi putut zice Eliza, Eli ori Lizica. Dar nu i s-ar fi potrivit. Pe când Lizoanca era ca o mănușă: o arăta ursuză și greu de clintit."

  2. Paturi oculte, Litera, 2023

  3. Cămașa în carouri, 2023

  4. Fantoma din moară, 2024

  5. Mâța Vinerii, 2024

  6. Mămica la două albăstrele, 2024

Cărți la Altex

EU-China Festival, 2018: Doina Ruști, Li Songzhang

POVESTIRI

În volume:

  • Depravatul din Gorgani, Litera, 2023

  • Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot, Litera, 2022

  • Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București, Polirom, 2010

În Antologii, manuale

  • Anonima, în Femei, bărbați și faptele lor, Litera, 2023

  • Găbițu, în Retoversiuni, Paralela 45, 2023

  • Pădurea albastră, manual cl a VII, Litera, 2024

  • Cocrișel, în Când viitorul era mic (coord.Florentina Sâmihăian) cuvânt-înainte de Liviu Papadima, ilustraţii de Oana Ispir Dan Ungureanu; ART, Arthur, 2021

  • Herr, în Treisprezece, Litera, BPC, 2021

  • Platanos, manual pt clasa a VIII-a, Ed. ART, 2020

  • Secretul, „Antologia Echinox”, nr.1, 2018

  • Kant and Max, în antologia „PEN95 România”, 2017

  • Uniune europeană, în volumul Cum iubim, Editura Vellant, 2016

  • Visul spiridușului, în Cel mai mult și mai mult, Arthur, 2017

  • Milițianul pierdut, în volumul Scriitori la poliție, Polirom, 2016

  • Prințul Avolo, în volumul Cui i-e frică de computer? Coord. Tina Sinmihăian, Liviu Papadima, Editura Arthur, 2013

  • Amănunte pierdute, în „Literatura română contemporană”, antologia „Echinox”, 2011

Ambasada României, Paris: ​ Sena Latif, Doina Ruști, Ruxandra Mangu, 2022

news.ro: Doina Ruști la Paris

  • Mesajul din sticlă, „Mnemosyning”, „Triade”, 2010

  • Ginecologii mei, în volumul „Tovarășe de drum” (coord. Dan Lungu, Radu Pavel Geo), Editura Polirom, 2010

  • Dincolo de poarta mov, în volumul Care-i faza cu cititul, Editura Art, 2010 (coord. Liviu Papadima, Tina Sâmihaian)

  • Darul lui Marțisara, în volumul Bookătăria de texte, „Clubul ilustratorilor” (coord. Florin Bican), 2009 (volum colectiv)

  • Domnul deputat se prăbușește, „Nouă nuvele politice inedite”, Editura Tritonic, 2009, coord. Horia Garbea (volum colectiv)

  • Cireșele din asfalt în volumul „Farse, lacrimi și o găleată de sânge”, Editura Limes, 2008 (coordonator Mircea Petean) - antologia USR

  • Țâțe, în volumul „Povești erotice românești”, Editura Trei, 2007

  • s.a

Doina Ruști, la Granada, eveniment UNESCO

Nuvele și povestiri în periodice

  • Mastichinus, Adevărul, 1 04 2025

  • Baticul, Opt motive,nr 88, 2021

  • Muzeul manuscriselor, Opt motive, nr 74, 2021

  • Ușa secretă, Opt motive nr 30, 2020

  • Dincolo de întâmplări, revista „Iocan”, 2018

  • Umbra perfidă a unei iubiri, revista „Apostrof”, nr. 8, 2016

  • Uniune europeană, în volumul Cum iubim, Editura Vellant, 2016

  • Milițianul pierdut, în volumul Scriitori la poliție, Polirom, 2016

  • Cream Truffles, „România literară”, nr. 31, 2015

  • Pădurea Râioasa, „Ramuri”, nr. 2, 2014

  • 35 de minute după, „România literară”, 2014

  • Vizita, „România literară”, nr. 8, 2013

  • Fiatul negru, „Viața românească”, nr. 9-10, 2013

  • Prințul Avolo, în volumul Cui i-e frică de computer? Coord. Tina Sinmihăian, Liviu Papadima, Editura Arthur, 2013

  • Trattoria Amore, „Catchy”, 30 aprilie, 2012

  • Cinematograful din mall, „România literară”, nr. 7, 2012

  • Criptele ADN-ului, „Ziarul financiar”, 15 iunie, 2012

  • Amantul, „România literară”, nr. 29, 2011

  • Cum a început blazarea lui Cici Bezergheanu, „Bucureștiul Cultural”, nr. 107, 19 iulie, 2011

  • Magazin provincial, „Obiectiv Cultural”, 2 mai, 2011

  • Fluierul roșu, revista „Timpul”, martie, 2011

  • Apartamentul 26, „Timpul”, martie, 2011

  • Amănunte pierdute, în „Literatura română contemporană”, antologia „Echinox”, 2011

  • Cerceii cu topaze, „Bucureștii Vechi și Noi”, Editura Subiectiv, 2011 (coord. Andrei Slăvuțeanu)

  • Năltărogul, „Bucureștii Vechi și Noi”, Editura Subiectiv, 2011 (coord. Andrei Slăvuțeanu)

  • Mult așteptatul ceas al D-nei Glodeanu – „revista 22”, „Bucureștiul Cultural”, nr. 103, 2010

  • Diavolul îndrăgostit, „Revista la plic”, nr. 4, 2010, Chișinău

  • Mâna lui Bill Clinton, „revista 22”, „Bucureștiul Cultural”, nr. 95, 2010

  • Mesajul din sticlă, „Mnemosyning”, „Triade”, 2010

  • Amiaza unui manaf ucigaș, „România literară”, nr. 25, 2010

  • Spiridușul de pe strada Batiște, „Luceafărul de dimineață”, nr. 1-2, 2010

Lecturi publice la Biblioteca Națională: Doina Ruști, Lucian Mîndruță

  • Dincolo de poarta mov, în volumul Care-i faza cu cititul, Editura Art, 2010 (coord. Liviu Papadima, Tina Sâmihaian)

  • Învingatorul - „Convorbiri literare”, martie, 2009

  • Darul lui Marțisara, în volumul Bookătăria de texte, „Clubul ilustratorilor” (coord. Florin Bican), 2009 (volum colectiv)

  • Prăvălia de peruci, „România literară”, nr. 52, 2009

  • Poveste de Paște, „România literară”, nr. 15, 2009

  • Domnul deputat se prăbușește, „Nouă nuvele politice inedite”, Editura Tritonic, 2009, coord.

  • Horia Garbea (volum colectiv)

  • O crimă și patru oameni care trăncănesc, revista „Hyperion”, 1-3, 2009 (povestire scrisă în 1990)

  • Lacătul și cheia, „România literară”, nr. 45, 2008

  • SIGCHLD, fork () and sleep (), sub titlul Lecția de istorie, „România literară”, nr. 29, 25 iulie, 2008

  • Cireșele din asfalt în volumul „Farse, lacrimi și o găleată de sânge”, Editura Limes, 2008 (coordonator Mircea Petean) - antologia USR

  • Unchiul meu, poștașul, „Mozaicul”, nr. 4, 2008

  • Uniune europeană, „România literară”, nr. 48, 2007

  • Cristian, „România literară”, nr.17/2007

  • Țâțe, în volumul „Povești erotice românești”, Editura Trei, 2007

  • Lângă Biserica Sf. Silvestru, „Convorbiri literare”, noiembrie, 2006

  • Lulu, „Vatra”, nr. 11-12, 2005

  • Mesajul, „Viața Românească”, nr. 8-9, 2004

<i>Mâna lui Bill Clinton</i> - Doina Ruști

Povestiri în ziarul Adevărul (blog)

Povestiri, pe larg

NONFICȚIUNE

TEZA DE DOCTORAT :

Simbolurile alterității în literatura română (Facultatea de Litere, Universitatea București, 2000), publicată sub titlul Dicționar de teme și simboluri din literatura română , Univers Enciclopedic, 2002; ed a II-a, revăzută și adăugită, Polirom, 2009

Alte cărți:

  • Bestiarul cantemirian (2007)

  • Literatură universală (2007),

  • Scriitori români ( 2007),

  • Enciclopedia culturii umaniste (2006),

  • Mesajul subliminal în comunicarea actuală (2005),

  • Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade (1997, 1998, 2005, 2018): TEXT INTEGRAL, aici

  • Presa culturală (2002).

Cursuri, manuale (11 manuale pentru liceu, achiziționate de Ministerul Educației, prin licitație națională) s.a.

#Articole (50):

  • The Freedom in the 18th Century, Cinematographic Art, nr 17, 2016

  • A Greek Who Gave Up His Freedom in the Eightheenth Century: An Unpubished Document, Eightheenth Century Studies, vol 47, nr 4, Summer 2014

  • The Film Actor versus The Theater Actor: "Cazul Gavrilescu" (The Gavrilescu Case) and "Pescuit sportiv" (Hooked), European Scientific Journal, vol 10, nr 5 2014, (ISI) . (coautor & Adrian Titieni)

  • .Communication resources and the consequences of linguistic censorship: The Red Man - rev. Semiotica (Editor in-chief. Marcel Danesi, Mouton de Gruyter), vol 172 - 1/4, p. 261, 2008 (ISI) s.a. 

Doina Ruști și Ioana Pârvulescu, la Biblioteca Națională

Lecturi, evenimente (arhiva foto)

Accademia di Romania, Roma, 2021: Oana Boșca-Mălin, Doina Ruști, Rudolf Dinu

FILMOGRAFIE

IMDb

Filme (youtube)

SCENARII

  • Cartea soldatului (doc). independent (scenariu&regie cu Marius Donici); Rolistene, 2018

  • Comoara naivă (CNC) Film documentar (r: Copel Moscu) - 2018

  • Călugărițele vrăjitoare ( CNC) Film documentar, LM, Paradox Film (r Marius Barna), 2018

  • Dansul Soarelui (documentar, LM), Cornel Gheorghiță ( CNC); 2018

Selectionat la Festivalul de film de la Montreal; Festivalul de la Montpellier

  • Umbra perfidă a unei iubiri (scenariu & regia: Doina Ruști), ficțiune, SM, independent, Rolistene, 2016

Selectionat la: Ascona Film Festival, Festival Dona i Cinema – Mujer y Cine – Woman & Film, Spania, Cinefest, Los Angeles, Golden Bridge International Film Festival

Premiu: RomCon, Cel mai bun film, 2017

  • 185 de ani de existență a Arhivelor Naționale (documentar), 2016

  • Cristian (scenariu&regie), SM, ficțiune, 2015.

Mediafax

Selectionat la: Goa Festival, SM, fiction, 2015, CineFest, Los Angeles, SM, fiction,2015, Cannes-Corner Festival, SM, fiction, 2015, Windsor Independent Film Festival, SM, fiction, 2015, Les Films de Cannes à Bucarest, 2015,

Premiul pentru Cel mai bun film străin, la Christian International Film, Florida.

  • 35 de minute după

  • (r. Cristi Toporan), SM, ficțiune; scenariu.

  • integral

Selecționat la: Berlin Short Film Festival Los Angeles CineFest 35 minutes after February 7, 2016, LIFF - Lyon International Film Festival, International short film festival “ The Unprecedented Cinema ”, International Shorts (Washington DC, USA).

  • Cream truffles, LM, ficțiune, HAI-HUI Entertainement, proiect cu finantare CNC. Dezvoltare.

  • Escrocheria, SM, regia: Cristian Panaitescu, independent, 2014;

Ascona Film Festival, 2014

  • Apartamentul 26, după povestirea omonimă, SM, indep. (regia: Alexandra Băilă), 2013

Ascona Film Festival

  • Eternitatea numerelor pare sau T&S (regia: Napoleon Helmis), 2018-2019, CNC

  • Colectionarul de meteoriti (r. Copel Moscu), CNC, documentar, 2018-2019

  • Robul Grec (dezvoltare), doc. Elephant Film

Adaptari

  • Stela (r Anca Hirte), Elefant Film, 2018

  • FilTSCH (r. Brigitte Drodtloff), Elefant Film, 2015

  • Miracolul de la Tekir, 2015: dialoguri si adaptare. Elephant Film, Zurich - LM, fictiune, 2015 (finalizat), Premiul Cel mai bun film elvețian, Zurich, 2015

Cu Alexandru Papadopol

Scenarii scrise si nefinalizate cinematografic:

LM: Zogru (Media Pro Pictures), In vitro Magdalenae (Saga), Aurelius (Saga), Roz (r Napoleon Helmis), Bucătarul (prod: Dan Burlac), Fantoma din moară, Coletele, Adulter, după romanul Mămica la două albăstrele, (Strada), LM, ficțiune, Anii frumoși (Pintadera Film)

Pentru cele mai recente articole de presă, interviuri și știri culturale, vezi secțiunea Știri și presă.

Pentru cronici, eseuri critice și studii despre opera sa, accesează pagina Receptare critică.

Citate


*

Amiaza este o pisică de miere care se plimbă prin sufletul meu.

Mâța Vinerii
*

Suferința de a nu fi iubit este mai intensă decât forța celei mai grandioase iubiri.

Mămica la două albăstrele
*

Orașul se mișca lent, ca o picătură de apă rostogolită pe un geam lovit de căldura amiezii.

Manuscrisul fanariot
*

Str. Lipscani este tapetată integral cu chemări, de unde și credința bucureștenilor că cine trece pe-acolo nu se mai întoarce niciodată acasă.

Manuscrisul fanariot
*

Friptura trebuie s-o mângâi, cu ciorba trebuie să vorbești, dulciurile au nevoie de corconeală ca un copil, iar mezelicurile trebuiesc împodobite și bibilite, ca o mireasă!

Mâța Vinerii
*

— Cu cine ți-ar plăcea să semeni dintre oamenii pe care-i cunoști? Lizoanca se gândi o bună bucată de vreme. Cu părinții nici într-un caz, pe Tori nici n-o punea la socoteală, Goarna se cam nasolise… De ce-ar fi vrut să fie ca cineva? Ea voia să fie exact cum era.

Lizoanca
*

Până seara, Mitu se strecură în sute de minți, ba păros ca un lup, ba înzestrat cu un ștremeleag care fu descris cu amănunte, începând cu lungimea de aproape un cot și continuând cu bățoșenia și capul falnic, aburit ca un dovleac abia scos din cuptor.

Manuscrisul fanariot
*

Numai libertatea umple sufletul unui om.

Zogru
*

Femeia dorită este ca afionul după care îți arde gura, e ca jalea care te face grămadă pe la apus.

Manuscrisul fanariot
*

În comunism și Dumnezeu era vinovat.

Fantoma din moară
*

Printre crimele care au înfricoșat Bucureștiul, se numără și cazul unei croitorese de lux, o femeie căutată de casele mai, pentru talentele ei uimitoare în privința șalvarilor. Mai ales unii anume, foșnitori, ca niște lalele, erau lăudați. Femeia a fost înjunghiată, la ea în casă, iar inițial suspiciunile au căzut asupra amantului ei, un funcționar de Divan, un logofăt dichisit și plin de umor, pe care îl simpatiza toată lumea.

Depravatul din Gorgani
*

Aurelius era un fel de majordom al bunicului meu, o prelungire tăcută și fandosită.

Patru bărbați plus Aurelius
*

Într-o seară tihnită mi-am găsit un loc bun și-un pled de mătase și-am deschis, în sfârșit, marea carte a satorinilor. Colorată, te îmbia s-o citești și, pentru că era mare, o puteam sprijini pe genunchi, așa cum cred eu că ar trebui citită o carte.

Mâța Vinerii
*

Comunismul - o istorie care a vomitat puternic peste toți oamenii ei.

Fantoma din moară
*

Omul oropsit, dacă nu moare, se face călău.

Mâța Vinerii
*

În răscrucea aceasta se legăna un tecar atât de bătrân, încât, dacă bătea vântul, scârțâia ca o ușă, iar prin tecile din vârf, la care nu ajungea nimeni, trecea vijelia ca printr-o sută de troace.

Mâța Vinerii
*

Se simțeau prizonieri, nu atât că cineva i-ar fi ținut cu forța între zidurile morii, cât pentru că nu erau în stare să plece, înfricoșați de gândul că dincolo de ziduri se află acel lucru groaznic care îi pândea acerb, zi și noapte, privindu-i fără încetare prin ferestrele morii.

Fantoma din moară
*

Trecutul e ca un câine care îți rupe fără întrerupere turul, în timp ce pre­zentul este o potaie care te păcălește s-o ții în brațe, făcându-te să uiți viitorul - un ogar din rasa afgană.

Mâța Vinerii
*

Făceam pași mici pe fostul bulevard Elisabeta, din care astăzi n-a mai rămas nici numele, și când am ajuns pe la restaurantul Carpați, unde acum e o librărie, în fața mea, la nici doi metri, pășea Zavaidoc. Era zâmbitor și senin, fără tristețea de după Matilda. Venea spre mine, cu căldură, surâzând ca pe vremuri.

Zavaidoc în anul iubirii
*

Prin primăvară începu să vuiască Bucureștiul că dintr­-o baltă mlăștinoasă, de la marginea ora­șului, de pe lângă Biserica Icoanei, ieșea un duh care plângea încet, plutind pe deasupra apelor. Agia a trimis potera.

Zogru
*

Din foișoarele înalte sute de ochi înțepeniră în albastrul trăsurii. Însuși contele Hastatov îl privea prin ocheanul montat în argint, curentat de o presimțire. Fără pic de sunet, orașul părea sfârșit.

Manuscrisul fanariot
*

Călugării visau pantofiorii roz, iar în nopțile verii, care învăluiau Bucureștiul cu vrăji, se auzeau inconfundabilele răbufniri ale sângelui. La vecernie, mahalaua se umplea de suspine, de foșnetul care însoțește plânsul înăbușit, iar în dințișorii străvechi ai bătrânului clopot se strecurau speranțele călugărilor de la Antim.

Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot
*

Doi oameni cărora le este dor unul de altul se află deja într-un act de iubire. Depinde doar de ei ce valoare dau acelor prime impulsuri de conchistador.

Mămica la două albăstrele
*

Cuvântul țigan este descins din numele lui Goiu Lizate Tyaga, vagabondul pentru al cărui vis nebunesc urmașii lui n-au păstrat nicio urmă de stimă.

Manuscrisul fanariot
*

Iubirea neîmpărtășită ține un an. Dacă e mai mult, vorbim despre o boală.

Patru bărbați plus Aurelius
*

Un timp lung și‐a gravat numele pe sămânța de roșcov. Dacă un om ar primi acest bob cafeniu, ar rămâne uimit când ar vedea pe el scris „Căpriceanu“. Câți de‐alde Căpriceanu puteau să fie? I‐ar căuta părinții, ei ar da interviuri. Bobul ar fi fost oricum mai mult decât uitarea, decât moartea care nu lasă în urmă nimic. Dar, bineînțeles, era în dumbrava cu roșcovi, unde nimic din ce făcea nu putea să dureze. Numele lui dispăru fără urmă, topit în neant. Era condamnat la uitare.

Paturi oculte
*

Se întoarse alene ca să-și adune gândurile și atunci îi apăru drept în față fantoma. Era mai mică decât cum o văzuse cu câteva zile în urmă. Arăta ca o eșarfă spumoasă .

Fantoma din moară
*

Orice poveste e compusă din cuvinte, iar între ele sunt unele ca niște păianjeni. Nu sunt făcute din sunete curate, ci din protestele discrete ale unor fantome, cuibărite în fibra precară a hematiilor omenești.

Manuscrisul fanariot
*

Îi zâmbea din nou și, pentru că Neicușoru nu știa ce să facă, fantoma se lipi de brațul lui, făcându-l să se urnească.

Fantoma din moară
*

Orice fugă are gustul păcatului, te preface-n milog.

Mâța Vinerii
*

Du-te-n pizda mă-tii e un act de bunăvoință, un deget ridicat în momentul oportun, o atenționare, un ajutor dat la nevoie și chiar o dezicere politicoasă de cineva care-a greșit drumul. Spune pe scurt ceea ce ar fi zis un discurs lung despre punctele slabe. Ai greșit! Asta e! Dar poți s-o iei de la capăt! Hai să ne facem că nu s-a-ntâmplat! Ești nou, nenăscut, șters din istorie.

Manuscrisul fanariot
*

Lui Zogru îi displăcea, în general, ideea de a se strecura într­-un individ, de care o femeie era deja îndrăgostită pentru că îi lua chiar și această mică bucurie de a fi el cuceritorul.

Zogru
*

Kilipir dădea însăși măsura ratării. Era nu doar pumnalul aruncat în mijlocul frunții, ci un cui înroșit, un burghiu făcut ca să zdrobească în timp, cu cea mai înceată mișcare, carnea unui om condamnat să-și piardă pe rând casa, numele și credința.

Manuscrisul fanariot
*

Strada se umpluse de fum, iar clopotele bisericilor băteau nebunește. La acestea se adăugau și cădelnițele, mânuite de copiii casei lui Mantu, țigănuși experți care colindau străzile, înarmați cu afumătoare de argint și cu stropitori din care se risipeau parfumuri calde și dulci, ca săpunul de Creta.

Manuscrisul fanariot
*

Nu contează numele, ci forța sângelui.

Zogru
*

Oamenii care tac de multe ori nu sunt slabi, nu sunt rușinați. Frica lor de a nu se arăta mai proști decât ceilalți le pune lacăt la gură, îi arată neghiobi.

Mâța Vinerii
*

Sfârșitul unei epoci e ca atunci când sugi în nări mirosul prafului vechi, cu impresia acută că asiști la o întâlnire de dragoste.

Fantoma din moară
*

Chilipir este un cuvânt topit de soarele beat al Stambulului.

Manuscrisul fanariot
*

Căci o mâncare nu este doar nutrețul care face carnea să crească, ci un amestec de fapte și de parfumuri, un timp total.

Mâța Vinerii
*

O hârtie scrisă de-o mână de om e de multe ori numai consecința unor întâmplări rămase în umbră. Iar între multele fapte ascunse în slova manuscrisului nostru se află și o dimineață din viața Mandei, fără de care ziua manuscrisului n-are nicio valoare.

Manuscrisul fanariot
*

Numele poate fi pierdut, înlocuit, compromis, stâlcit sau furat.

Manuscrisul fanariot
*

Trei-ul este cifra ipocriziei. Distruge perechea. Dă iluzia perspectivei.

Mâța Vinerii
*

Peste Dâmbovița pluteau norii, iar în zare se mișca Bozăria. Leun deschise fereastra. Din mâlul râului i se ridică până-n nări mirosul orașului, iar dintre tufele de boz gurile mici îl strigară pe nume.

Manuscrisul fanariot
*

Un om care trăiește la maxim învață să se bucure singur.

Manuscrisul fanariot
*

În iatacul lui Dan Brașoveanu Doicescu era fum ca într-o ospătărie de han. Boierul se plimba, numărându-și pașii. Smocul de păr aliniat deasupra sprâncenelor arăta ca o coadă de drac.

Manuscrisul fanariot
*

Invidia crește susținută din toate părțile, și de ură, și de umilință, și de gândul că viitorul tău viguros este pus în primejdie.

Lizoanca
*

În lumina Stambulului, făcută din lună și stele, grecul și macedoneanca au devenit o singură ființă. Și-au deschis sufletele, și-au împărțit micile lor păcate. Au gustat împreună din dulceața pe care fiecare o păstra pentru altul.

Mâța Vinerii
*

Există o sumă de oameni pregătiți să intre în viață devreme și pentru care școala reprezintă o nesăbuită pierdere de timp. Școlile ar trebui să se transforme în cluburi, să aibă o funcție de strictă socializare.

Omulețul roșu
*

Omul hăituit capătă o încredere oarbă în destin, răspândită și transformată, cu timpul, într-un un adevărat corpus de superstiții cu caracter geografic.

Manuscrisul fanariot
*

Amintirile sunt niște molii ascunse în haine.

Mâța Vinerii
*

Amăgirea promite, îți arată un viitor făcut din cocoși roz.

Manuscrisul fanariot
*

Timiditatea este când omul zâmbește cu niște dinți de cățel.

Manuscrisul fanariot
*

Comunismul - o istorie de cauciuc ars.

Fantoma din moară
*

Când citesc romane, intru în fibra lor nevăzută și mă transform în plăcintă, în vierme, în moluscă, ascunsă în buzunare călduțe

Patru bărbați plus Aurelius
*

Numele Bucureștiului este făcut din flori de zarzăr și din fierbințeala ardeiului perpelit pe cărbuni

Manuscrisul fanariot
*

Pe mâna lui, împodobită cu un singur inel, în care era gravată stema familiei, viermii molimei începură să crească.

Manuscrisul fanariot
*

Uneori scrisul vine din speranța că vei găsi aliați. Alteori e doar rezultatul unei vanități fără margini.

Mâța Vinerii
*

Falnicul Goiu Lizate Tyaga era convins că stăpânea arta sunetelor și că oriunde în lume s-ar fi dus ar fi putut să pună cu botul pe labe pe oricine, chiar și cetăți întregi, printr-un singur cuvânt rostit cum trebuie și înfipt în creierul nătâng al străinilor.

Manuscrisul fanariot
*

Între pernele de cit, sub ceaprazurile care coborau din perdeaua de miere, dascălul și Zoica lingeau șerbet de salcâm.

Manuscrisul fanariot
*

Jucătorul are nevoie de spectatori. El vrea recunoaștere, glorie, aplauze.

Omulețul roșu
*

Nicio femeie nu trebuie să nască un copil băgat cu forța în ea.

Lizoanca
*

Iubirea e fericirea de a fi doar o cârpă care putrezește în rana unui străin.

Manuscrisul fanariot
*

E ciudat cum unii oameni cred că există fantome, chiar dacă nu le-au văzut niciodată.

Zogru
*

Leun era numele lui ascuns, pe care numai limba de șarpe a Trancăi știuse să-l dibuiască.

Manuscrisul fanariot
*

Strada Batiște este ca o felie de pâine uitată în cuptor.

Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București
*

Atracție este un cuvânt ca un ciob de sticlă.

Mămica la două albăstrele
*

Dar cea mai uimitoare era camera cu pantofi, o încăpere care pe vremuri fusese prăvălie, cu ieșire la stradă, unde Lionica strânsese toată încălțămintea care trecuse prin casă, în special pantofi de toate cu- lorile, așezați pe rafturi care acopereau pereții până‐n tavan, foștii pantofi ai fetelor ei, care fete continuau să plutească prin cameră, siluete de spumă, încă legate de acei mulți pantofi, unii cu tocuri subțiri ca niște stilete, alții ortopedici sau milităroși, pantofi de piele care bătuseră pavajul orașelor, ghete și botine de catifea, sandale roma- ne cu șireturile strânse ghem lângă ele, cizme înalte ori galoși măslinii. Iar pe lângă perechile ordonate în rafturi se înălțau câteva grămezi, în special papuci cu mărgele, balerini de mătase și pantofi de lac cu nasturi și catarame, sute de încălțări care au făcut‐o să nu mai iasă din came- ră. Ferestrele dădeau spre grădină, iar lângă pervaz era patul, pe care inițial l‐a ignorat, fiind cu totul interesată de încălțări. Mai întâi s‐a plimbat prin fața rafturilor, apoi s‐a așezat pe podea. Era o încăpere cu dușumea veche, vopsită cândva în verde, acum pe alocuri decolorată de cât fusese frecată de‐a lungul timpului, iar locu- rile albite o făceau să arate ca o hartă medievală.

Paturi oculte
*

Marea dramă a Bucureștiului este că un oraș cu o acustică perfectă este locuit de niște oameni afoni.

Manuscrisul fanariot
*

De ce trăiesc? Ca să trec strada și să mă pup cu Nino!

Mămica la două albăstrele
*

În țara asta toți oamenii de valoare sunt ținuți cu fruntea-n rahat.

Lizoanca
*

Lupul poate fi bătut și ucis, dar nimeni nu-i va lua libertatea. El face pași pe zăpadă și chiar dacă în urma lui rămân pete de sânge, continuă să viseze la pădurea sa nesfârșită.

Sălbatica
*

Când l-am auzit că pomenește de mama, pe care începuse s-o ponegrească într-o engleză aproximativă, numind-o „curvă norvegiancă“, am deschis portiera și i-am băgat un cap drept în gură. Urlam cât mă țineau plămânii, ca să mă audă vaca de Julia: — Sunt irlandez, în pula mea de proști, sunt din Belfast, unde se trage cu mitraliera pe stradă!

Logodnica
*

Se zice că omul n-are dreptul să-și ia singur viața, dar de fapt e un fel de scuză, pentru că nu are curajul s-o facă.

Mâța Vinerii
*

Când un câine trage să moară, omul îi crapă capul cu un par, ca să-i scurteze suferința.

Lizoanca
*

Într­-o zi de august, a anului 1481, fantoma a dispărut după cum venise, închizându­-se într­-un bob verde, pierdut repede printre celelalte suflete care țin lumea în viaţă.

Zogru
*

Dimineața de ieri - un timp viu, foșnitor, ale cărui semințe îți cresc, răsfățate, în creier

Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București
*

Iei și pleci mai departe sau pierzi timpul împărțind cu un om care, în absolut toate cazurile, te face să-ți iasă pe nas fapta ta bună.

Manuscrisul fanariot
*

Plagiatul îmi amintește șirul lung de profesorime ipocrită și de cohortele de studenți obligați să învețe același tipar.

Mămica la două albăstrele
*

Lache Ogaru, un bătrân subțirel, cu nasul lung, povestea continuu, cu vocea lui inconfundabilă, care mă chema ori din ce cameră aș fi fost. Mi-l aduc aminte cu pălăria de pai, marcată cu banderolă neagră, și cu bastonul albicios, excesiv de protocolar, înclinându-se în fața tuturor ascultătorilor lui, chiar și în fața mea.

Fantoma din moară
*

Fețele buhăite înfulecă multă carne, pielea băloasă e de la pâine prea multă, iar când vezi un obraz roșu rău și rugos, omul ăla îi trage zilnic cu vin. Există mirodenii care-ți fac nasul mare și lichioruri care-ți șterg strălucirea.

Mâța Vinerii
*

În istoria românilor există un singur motiv de mândrie: Bucureștiul, acest oraș cu numele ca o haită de câini.

Manuscrisul fanariot
*

Am fost uimit să aud că trăiesc 200 de ani. Neamul meu n-a atins niciodată suta. Cu excepția mea. Din cauze pe care nu le cunosc, zilele mele par fără sfârșit, în plus, arăt la fel ca la moartea familiei mele – cu aceeași moacă stupidă, cu aceleași dorințe. Tânăr și prost, cum s-ar spune. Timpul vieții mele s-a oprit, iar multă vreme am crezut că mă pedepsise vreun zeu să trăiesc atât cât să-mi fac datoria de-a pune în mâinile morților mei semincioarele otrăvite și că zeul ăsta grijuliu uitase de mine! Poate avea legătură cu sângele-dracului.

Homeric
*

Însuși Sf. Spiridon, patronul pantofarilor bucureșteni, fu mișcat și, făcându-i-se milă de bietul Leun, care străbătuse Imperiul pentru un vis, îi trimise cea mai bună mângâiere pe care i-o putea da acest oraș. O înjurătură îi ajunse-n timpan.

Manuscrisul fanariot
*

Pe verandă, între două coloane, dormita un matuf, ca un câine care nu știe că există pericole.

Mâța Vinerii
*

A fi alături de familie poate să fie în multe cazuri mai imoral decât să te dezbraci în piața centrală.

Mămica la două albăstrele
*

Mii de guri nevăzute își lăsară suspinele, acele guri mici, ascunse în cutele lumii. Guri care n-au mai mâncat, cotropite de o singură poftă. Guri care strigă, guri care șușotesc pentru o singură ființă. Gurile inflamate, din care au mușcat alte guri hăituite de moarte.

Manuscrisul fanariot
*

— Oamenii singulari, diferiți de tot restul, au multe bucurii, pe care nimeni în lume nu le mai gustă, sunt privilegiați într-un fel. Și încă ceva: când ești diferit, nu trebuie să faci eforturi ca să te placă ceilalți - oricum n-o să fii niciodată egalul lor. — Și-atunci? am întrebat dârdâind. — Cel mai bine este să rămâi cum ești tu!

Homeric
*

O mâncare cuprinde întâlnirile, pasiunile și aspirațiile unui număr mare de oameni.

Mâța Vinerii
*

Oamenii cască gura la suferința cuiva nu pentru că le-ar păsa, ci ca să poată povesti mai târziu.

Lizoanca
*

Amintirile încep când peste timpul trăit în prezent, se împing accidental alte întâmplări deja fumate, nu tocmai ele însele, în forma lor vie, ci ecoul, “negativul" lor.

Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București
*

Sub soarele egofiliei globale nimeni nu-și pierde timpul să scrie despre alcineva!

Fantoma din moară
*

Tot ce mai urma după asta, salatele, garniturile și alte însoțitoare ale fripturii se transformau în bilete de dragoste, în buchete de flori și în serenade, prin care bărbații își trimit dorințele și veștile despre mersul sângelui lor. Numai că Silică nu se gândea la femei.

Mâța Vinerii
*

Jupânul Ispas era tot negru, făcându-mă inițial să cred că era îmbrăcat. Am căscat ochii și curând mi-am dat seama că n-avea nicio haină pe el.

Mâța Vinerii
*

Dulceața poveștii este dată de felul în care se deschide o gură.

Mâța Vinerii
*

Ori de câte ori povestea, părea legat cu un șiret de mătase, de oricine stătea să-l asculte.

Fantoma din moară
*

În orice cămașă în carouri hibernează tristețea stăpânilor ei.

Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București
*

În ochii unui om se vede întotdeauna mâncarea pe care-a băgat-o în el.

Mâța Vinerii
*

Cu cât sunt mai inculți, cu atât sunt mai necruțători.

Patru bărbați plus Aurelius
*

Oamenii generoși sunt pomeniți în cărți, însă în viața de toate zilele nu fac doi bani.

Mâța Vinerii
*

Evaluând situația la rece, Maiorca nu era decât o nucă într-un copac pe cale să devină mobilă pentru boierul Doicescu.

Manuscrisul fanariot
*

Există o liniște care rupe legăturile dintre oameni.

Manuscrisul fanariot
*

Mistuirile efemere nu au importanță, în comparație cu sentimentul înalt că în urma hoitului tău putrezitor continuă să palpite emoția unei întâlniri.

Mămica la două albăstrele
*

Un strop de carmin pe buze, un strop pe obraz. Îmi pun pălăria cumpărată din Lipsca, pantofii cu pampon și-mi iau cortelul de soare.

Mâța Vinerii
*

Există nefericiți care adoptă copii ca să-i infecteze cu nefericirile lor!

Mămica la două albăstrele
*

Libertatea nu este decât lacrima care sapă în carne.

Manuscrisul fanariot
*

În grădinile ample ale visătoriei rătăcește întodeauna un nume ciripitor și banal.

Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București
*

Leun, acest Leun amenințat să ajungă un kilipir, aninat la brâul de mătase al boierului Dan Doicescu, arăta ca trecut prin taifun. Părul îi ieșise umezit de sub fes, saricul era căzut pe frunte, iar fermena lui cu mâneci brodate arăta ca o cârpă.

Manuscrisul fanariot
*

Ce poate fi mai rău decât să n-ai bărbat? Să ai bărbat!

Omulețul roșu
*

În ciuda reputației sale de loc vesel, Bucureștiul este plin de suspine.

Manuscrisul fanariot
*

Orice acuplare privită ca un simplu affaire e ca un gândac pe trahee, ca un muc de țigară murdărit de un ruj străvechi.

Mămica la două albăstrele
*

În lumina dimineţii, mânăstirea strălucea în mijlo­cul apei, albă, cu focurile arzând încă pe zidurile înalte.

Zogru
*

Singura realitate care i s-a dat unui om este Sator. Dincolo de el se află doar moartea.

Mâța Vinerii
*

Interdicția de a plânge mi se pare mai rea decât amenințările ori șantajul.

Omulețul roșu
*

Orice dezastru e precedat de o frică sfidătoare.

Zogru
*

– Și dacă arunc sămânța asta în lumea de dincolo, ce‐o să se întâmple? Care vor fi conse- cințele? În fond, va purta informații din lumea roșcovilor! Crengile au trosnit, toată dumbrava părea impresionată. – Așa este, dar informațiile astea se vor trans- mite simbolic, nu din om în om, cum te aștepți tu, ci prin contactele tale, prin oamenii care te‐au mișcat la un moment dat, cu care ai împărtășit o emoție. Și chiar mai mult, prin oameni stră- ini asupra cărora s‐a transferat această emoție. Combinațiile sunt întotdeauna imprevizibile, ca‐n vis. Totul e o metaforă. – Și‐ar mai fi ceva, a spus o voce peltică, imaginea ta ar putea rămâne întipărită un timp, plutind în aer sau doar licărind uneori printre oameni. Dar va fi doar o imagine, un reflex și nimic mai mult. Au urmat niște murmure, apoi niște șoapte. Roșcovii se sfătuiau între ei. În sfârșit, s‐au pus de acord, și‐a urmat o singură voce, împletită din mii de voci: – Lemnul de roșcov nu e chiar ca oricare. Fiecare fibră are independență, am putea vorbi chiar despre personalități diferite... Unora le place să cânte, altora să călătorească. Un roșcov nu este doar un copac și atât! – Și unde‐ar putea să călătorească un roșcov? a pufnit Căpriceanu. – Oriunde! În orice dimensiune, în orice fantă a universului. – Nu mă‐nnebuni! a râs el, atunci am să stau pe lângă un roșcov ca ăsta! Bun. Pe unde pot să mă‐ntorc? – Te poți întoarce pe ușă, i‐au răspuns ei, exact cum ai și intrat. Nu‐și amintea cum venise, dacă trecuse un prag ori dacă deschisese vreo ușă. – Și știți cumva unde e ușa aia? a țipat el cu vocea lui de copil răzgâiat, care s‐a risipit prin- tre ramuri. – La stânga, i‐au răspuns în cor roșcovii, și abia atunci a văzut că nu departe de el era o cărare, iar în capătul ei se vedea ușa albă pe care‐o mai remarcase cu altă ocazie. Enervat, a luat‐o într‐acolo, a alergat într‐un suflet, dar, înainte de‐a atinge clanța, ușa s‐a deschis și‐a intrat cineva.

Paturi oculte
*

Dar, pe cât ridicam glasul, pe atât și râsul lui Costas devenea mai intens, molipsind servitorimea și ciohodarii, încât de sub arcade, din încăperile nevăzute ale acelei hardughii de palat, auzeam hăhăiala pajilor, chicoteala cameristelor, hohotele nesăbuite ale unor icioglani

Mâța Vinerii
*

Acest nume se foia prin toate cotloanele, ca o boare, ca un fâșâit, ca un oftat colectiv. În sângele lui acest nume făcuse pui.

Manuscrisul fanariot
*

Trăiesc eliberată de istorie, într-o singurătate fericită.

Omulețul roșu
*

Niciun drum nu e mai greu pe lumea aceasta decât cel de întoarcere în locul din care ai plecat bătându-te cu pumnul în piept.

Manuscrisul fanariot
*

Mă simțeam singur și culmea e că cel mai dor mi-era de Platanos, pe care mă gândisem că îl voi descoperi repede, la cât era de înalt. Și-atunci mi-am adus aminte de bibliotecă, de Caietul vărgat și de tatăl lui, bibliotecarul bărbos. Abia atunci mi-am dat seama că nici nu știam cum îl cheamă. De cine aveam să întreb? Totuși, am luat-o spre bibliotecă. Poate că mai aveau un post de ușier pentru mine. Am întrebat în stânga și-n dreapta cum puteam să ajung acolo. Puțini auziseră de bibliotecă și mi-a trebuit ceva timp s-o descopăr: o clădire uriașă, care părea făcută din geamuri, evident fără acoperiș. Cărțile erau protejate, în camere speciale, sub prelate sau copertine, dar cei câțiva cititori le răsfoiau într-o incintă largă, înțepeniți, în picioare, lângă fosta fereastră, acum fără geamuri, o gură ruptă, bortă asediată de plante.

Platanos
*

Zoica se evaporase, lăsând în urmă un val de parfum, pe care l-au tras în nări, camerista, bijutierul și însuși mirele, lăsat cu buza umflată de nedumerire.

Manuscrisul fanariot
*

Amăgirea este un sărut care doare.

Manuscrisul fanariot
*

Prin visul cuiva va trece o pisică, dizolvată în aburii serii, iar acel visător de pisici va fi primul meu cititor.

Mâța Vinerii
*

Ea mergea cu spatele, uitându-se drept în ochii lui, congestionată. El o ținea strâns, atent să n-o scape din chinga de dud. Erau doi oameni legați pe viață și care se urau nețărmurit.

Lizoanca
*

În cuvinte trăiește fantasma unei aspirații, clonate, devenită peste noapte o stăpână de fier.

Manuscrisul fanariot
*

Dacă mă credeți, și-acum simt gustul trădării la fel, ca pe-o răsuflare de seară, în care se-amestecă parfum de cafea și mișcarea metalică a unei uniforme de arnăut.

Mâța Vinerii
*

Făuritorii istoriei sunt cruzi, ucigași, incendiatori de cărți. 

Fantoma din moară
*

Timpul trecut: mort dar cu pretenții.

Patru bărbați plus Aurelius
*

Din aprilie până la sfârșitul lunii octombrie, bucureștenii trăiesc repede și într-o nepăsare totală, iar după ceea, până când înfloresc zarzării, cad într-o tihnă de stăpâni ai caselor lor.

Manuscrisul fanariot
*

Pe la 11 a auzit cheia și‐a sărit din pat speriată. Era taică‐său, cam mototolit, fardat nasol. După ce s‐au privit o secundă, pe‐amândoi i‐a apucat râsul. Spectacolul a fost nașpa, a spus în treacăt, și nu mâncase nimic. Era mort de foame. Noroc că frigiderul gemea de salamuri și cașcaval, de coaste prăjite. Un raft era ocupat de un mare platou de boeuf, ornat cu gogoșari roșii, la care munciseră amândoi. – Știi ceva, Flori, hai să mergem prin oraș, să primim anul! Ciudat a fost că în noaptea aia, exact pe la miezul nopții, a dat de Lev. Lumea se strecura printre trâmbe de fum de la niște petarde, iar cerul se colorase de artificii. Purta un palton elegant, din stofă subțire, iar la gât avea înnodat un șal de mătase. În mod clar era între două petreceri sau cu vreun grup de pipițe, lăsate un- deva pe un trotuar. Ei doi, taică‐său și cu ea, păreau adunați de pe străzi. Nici măcar nu se pieptănase, iar pe sub blugi avea pantalonii de pijama. L‐a sărutat pe obraz, la mulți ani, Lev! i‐a spus cu gura pân’ la ureche, iar el părea șocat rău. Avea o față de sticlă care‐a stat o lună în frigider.

Paturi oculte
*

Ceea ce contează până la urmă, din toată viața asta de rahat, este doar fluxul foșnitor, care continuă să lege oamenii chiar și după ce s-au despărțit de mult timp. Uneori, din tot ceea ce-ai trăit, nu rămâne în memorie decât o punte fierbinte către un om iubit timp de o singură vară.

Mămica la două albăstrele
*

Cu buzele strânse, subțirei ca și stăpânul, țiganii lui Brăiloiu arătau ca niște viespi abia ieșite din ou.

Manuscrisul fanariot
*

Niciunul dintre cei care țin în cuprinsul sufletelor lor aripa neliniștită a fantomei din moară nu bănuie că și alții, mulți chiar, trăiesc aceeași dulce emoție, a osmozei începută între zidurile de foc.

Fantoma din moară
*

Când fiecare cuvânt e în căutare de fraze, orice accidente sonore contează pentru mersul capricios al istoriei.

Manuscrisul fanariot
*

Ferenike mă aștepta pe o buturugă, exact ca cea pe care tăiam gâtul păsărilor în viața reală, iar alături de ea pâlpâia un foc mic. Știam că avem întâlnire. Vorbea clar și la fiecare cuvânt îi dădeam dreptate, mi se păreau îndreptățite cuvintele ei.

Ferenike
*

Bucureșteanca a luat un pui de turc, găsit prin Stambul, un adolescent uns deja cu otrăvurile vieții, pe care l-a înfiat, dându-i numele Ghiorma, de al cărui viitor glorios nu se îndoia câtuși de puțin. Iar acest copil de suflet, care era în mod normal destinat să ajungă hrană pentru ogarii imperiali, s-a înfipt în istoria Bucureștiului atât de bine, încât chiar și astăzi îi mai este pomenit numele.

Manuscrisul fanariot
*

De cele mai multe ori lucrurile grave se întâmplă nu pentru că stăpânul nu știe povestea, ci pentru că n-a auzit-o cum trebuie.

Mâța Vinerii
*

Nu mi se părea frumoasă, mai ales la început, dar nici multă vreme după aceea, ci abia târziu am înțeles că era ca o nestemată scăpată în tulburimile bălții, cu totul nepotrivită în mahalaua Gorgani, unde părea căzută din cer, ca acel Hasan Çelebi, zburătorul, după care s-a dat numele unui pod. Era din altă parte a lumii, din altă viață, iar puterea ei nu venea din frumusețea care te oprește în loc, ci din ceva nevăzut și contagios, apărut pe parcurs, după ce făceai greșeala să stai de vorbă cu ea, căci, pe măsură ce-i ascultai cuvintele, intrai odată cu ele într-un balon de săpun, fără putința de-a mai ieși de-acolo. Puțini aveau ceea ce-i dăduse ei soarta. Când mă gândesc la ea, îmi vine în minte o floarea cât unghia, de un roșu scânteietor, numită sângele-dracului. Cum dai cu ochii de ea, îți vine s-o duci la nas, nu atât ca să-i simți parfumul, cât pentru că te-aștepți să tresară din cauza atenției tale. Dar, odată ce-ai mirosit-o, ești ca și mort.

Homeric
*

Comunismul - fruntea înaltă și murdară a lui Gabriel Neicușoru.

Fantoma din moară
*

Nu-ți pierzi timpul cu omul darnic. Nu te întinzi la băut. Nu faci filozofia gestului său. Și nici nu-l treci pe lista de prieteni. El rămâne doar un garant – omul cu banii.

Mâța Vinerii
*

Orașul părea, într-­adevăr, părăsit. Pe ici, pe colo se înălţa fumul de bălegar și se mai auzea strigătul cioclilor.

Zogru
*

.. s­-a ridicat și el în istorie, fiind spânzurat pe nedrept ori pentru păcatele strămoșilor și vreo sută de ani toţi urma­șii lui au dus mai departe numele pedepsei, până când un Ioniţă Spânzuratu a reușit să scape de acest nume, pe la 1730

Zogru
*

Caietul meu cu coperți de mătase va fi ținut în mâini de un om care vrea să știe ce-a fost cu mult înainte ca el să se nască, în timp ce sângele lui, același sânge în care fâlfâie speranțele nemuririi, curgea prin altă carne de om.

Mâța Vinerii
*

Amăgirea este un fel de vrajă, o înșelătorie subțire, un truc de fezandat inocenți.

Manuscrisul fanariot
*

La o masă de lângă geam, stătea însuși Rufă. Avea părul pieptănat cu grijă, peste cap, și era îmbrăcat cu un costum bej, lucios și moale, în totală discrepanță cu întreaga încăpere, populată de mese acoperite cu pânză mototolită, arsă pe ici pe colo de țigară.

Omulețul roșu
*

Cea mai grea dintre toate pe care un om e destinat să le ducă este speranța care te golește de sânge până la moarte.

Mâța Vinerii
*

Nimic important nu poți face cât timp simți în ceafă ciocul de fier al părintelui.

Lizoanca
*

Lângă mine apăruseră doi câini, niște ogari ascuțiți, care mi se păreau scăpați dintr‑un tablou de Bruegel. Unul dintre ei avea pe cap o șepcuță verde, caraghioasă, ceea ca m‑a făcut să cred că exista și vreun stăpân prin preajmă. – Nu există, iubito! mi‑a răspuns câinele cu șapcă.

Omulețul roșu

Premii


Premiul Ion Creangă al Academiei Române, 2011

Lizoanca

Premiul Uniunii Scriitorilor din România, pentru proză, 2008

Fantoma din moară

Premiul Asociației Scriitorilor din București, cea mai bună proză, 2007

Zogru

Premiul pentru Proză al revistei Ateneu, 2015

Manuscrisul fanariot

Cartea anului, România Literară, 2015 (nominalizare

Manuscrisul fanariot

Cartea anului, România Literară, 2008, Observator cultural, Premiile Radio (nominalizare)

Fantoma din moară

Premiul revistei Convorbiri literare, 2006

Omulețul roșu

Premul Ad visum, pentru debut, 2005

Omulețul roșu

Bibliografie


Peste 180 de exegeze despre opera Doinei Ruști

Bibliografie

Alcătuită de Pompilia Chifu

Bibliografie critică

  1. Dan C. Mihăilescu - Femeie cu omuleț, în vol. Literatura română în postceaușism, II. Prezentul ca dezumanizare, Ed. Polirom, 2006, p. 248

  2. Geo Vasile - Elixirul narațiunii, în vol. Romanul sau viața. prozatori europeni, Ed. Muzeul Literaturii Române, 2007, p. 343 și urm.

  3. Dumitru Augustin Doman - Avatarurile unui duh, în vol. Cititorul de roman, Ed. Pământul, 2010, p. 122.

  4. Emanuela Illie - Fantastic și alteritate, Junimea, 2013, p. 92 și urm.

  5. George Marcu - Personalități feminine contemporane din România, Ed. Meronia, 2013 (dictionar)

  6. Daniel Cristea-Enache - Un vampir de treabă și Un tovarăș de sus în vol. Timpuri noi, Ed. Cartea Românească, 2009, pp 172; 174

  7. Dan C. Mihăilescu - Literatura româneasca în postceausism. II. Proza. Prezentul ca dezumanizare, cap. Realismul apocaliptic și deriziunea, Ed. Polirom, 2006, p. 251

  8. Roberto Merlo - Zogru di Doina Ruști, tra storia e mito, in vol. Quaderni di Studi Italieni e Romeni, 5, 2010, Edizioni dell’Orso, pp. 121-136

  9. Gelu Ionescu - Târziu de departe, Ed Cartea românească, 2012, pp. 112 si urm

  10. Tania Radu - Jocuri riscante, în vol. Chenzine literare, Humanitas, 2014

  11. Andrei Simuț - Romanul românesc postcomunist între trauma totalitară și criza prezentului. Tipologii, periodizări, contextualizări, cap. III.3. Panoramări ficționalizante ale trecutului comunist: Un singur cer deasupra lor, Fantoma din moară, Pupa russa], Editura Muzeul Literaturii Române, 2015

  12. Călin Teutișan - cap Fantasticul levantin, în Enciclopedia imaginariilor din România. Vol. I: Imaginar literar, coord. Corin Braga, Polirom, 2020.

  13. Adina Mocanu - La Vulnerabilidad de las niñas en la transición postcomunista: Doina Ruști y Nora Iuga, în vol. La infancia en femenino las niñas, Icaria Editorial, Barcelona, 2016, p. 2017.

  14. Pompilia Chifu - Doina Ruști, un personaj în propria carte. Particularități tematice, construcție textuală și profil identitar în proza Doinei Ruști, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2025. -** studiu monografic**

  15. Ramón Acín - Eliza a los once anos. Doina Ruști., in vol. Turia, 115, Instituto de Estudio Turolenses, 2015, p. 323

  16. Raluca Andreescu, în vol . Studies in Gothic Fiction, Zittaw Press, 2011

  17. Alina Puskás-Bajkó -Maiorca or on the gipsy magic realism of seduction in Doina Ruști’s Manuscrisul fanariot, în Journal of Romanian Literary Studies*, no. 6/2021, p. 546.

  18. Adriana Raducanu - Confessions from the Dead: Reading Ismail Kadare’s Spiritus as a ‘Post-Communist Gothic’ Novel, în Postcolonial Europe? Essays on Post-Communist Literatures and Cultures, Editors: Dobrota Pucherova and Robert Gafrik, Brill, 2015

  19. Christene d’Anca - Mediating a loss of history in Doina Rusti’s The Ghost in the Mill by Journal of European Studies, vol. 48, 3-4: pp. 265-277. , First Published October 22, 2018.

  20. Dana Sala - Alessandro Baricco`s Seta (Silk) and Doina Ruti's Manuscrisul fanariot (The Phanariot Manuscript), în Weaving a Narrative from Metamorphoses, 2015 ALLRO, Volume 22, Article code 487-121

  21. Alina BAKO - Images of Alterity in the Contemporary Feminine PROSE, Speculum, 2017

  22. Jeffrey Andrew Weinstock, The Ashgate Encyclopedia of Literary Cinematic Monsters (Routledge, New York), 2014

  23. Bianca Burța Cernat, Ficțiune și magie în Bucureștiul fanariot, Observator cultural, nr 863, 2017

  24. Marius Miheț, Un fantasy fanariot România literară, nr 11, 2017

  25. Gabriela Gheorghișor, Ramuri, martie, 2017 (cronică la Mâța..)

  26. Horia Gârbea - Nu vă feriți de Zogru! Poate e oricum prea târziu…, Săptămâna financiară, 27 martie, 2006

  27. Cristian Teodorescu, Istoria si basmele ei mai verosimile decit ea, Cațavencii, nr 19, 17-23 mai, 2017

  28. Adrian Jicu - Manuscrisul fanariot - un roman fabulos, Ateneu, nr 10, octombrie, 2015

  29. Emanuela Ilie, Mansuscrisul fanariot, Convorbiri literare, martie, 2016

  30. Mircea MUTHU - Manuscrisul fanariot. Cuvânt, stil, in Apostrof nr. 4 (311) , aprilie 2016: http://www.revista-apostrof.ro/arhiva/an2016/n4/a13/

  31. Gabriel ENACHE - Manuscrisul fanariot, Cultura de sâmbăta, 3 martie 2016

  32. Valeria MANTA TAICUTU - Manuscrisul fanariot, Cafeneaua literara, decembrie 2015

  33. Calina BORA, Manuscrisul fanariot, Steaua nr. 7-8, 2015

  34. Magdalena Popa Buluc - Manuscrisul faanriot, Cotidianul, 7 aprilie, 2015

  35. Tudorel URIAN - Misterele și farmaecului Bucureștilor (Manuscriusl fanariot) Viața Românească” nr. 11 din noiembrie 2015, p. 8

  36. Ioan GROSAN - Un roman-revelație, Observator cultural nr. 792, 2 octombrie 2015

  37. Mihaela GRADINARIU - Prizonieri în manuscris, Cronica veche nr. 10 octombrie 2015

  38. Dan CRISTEA - Dan Cristea - O versiune poematică de roman istoric, „Luceafărul de dimineață” nr. 7, iulie, 2015, p. 4

  39. Mariana CRIS, Manuscrisul fanariot, Cultura nr. 525, 18 iulie 2015

  40. Stelian Țurlea, Simplitatea deschide calea spre grandoare: Manuscrisul fanariot de Doina Ruști, „Ziarul financiar” 21 mai 2015

  41. Adrian G. ROMILA - Decor fanariot , Convorbiri literare, mai 2015

  42. Lucian ALECSA - Manuscrisul fanariot, Hyperion nr. 4-5-6, 2015

  43. Cristian TEODORESCU - Manuscrisul fanariot, Catavencii, 16 aprilie 2015

  44. Alina PURCARU - Idile din Bucureștiul fanariot, Observator cultural nr. 770, 1 mai 2015

  45. Gabriela GHERGHISOR - Magia poveștii, Ramuri nr. 4, 2015

  46. Luminita CORNEANU Dragoste în Bucureștiul fanariot, Romania literara, 3 aprilie 2015.

  47. Andreea Banciu - Mamica la doua albastrele-despre dificultatea de a fi cititor detașat, Semne bune, 25 dec 2013

  48. Monica GROSU - Privirea din obiectiv, Luceafarul de dimineață, noiembrie-decembrie nr. 11-12, 2013

  49. Micea PRICAJAN, From Here to Eternity , Familia, iunie, 2013

  50. Florin IRIMIA,Un aer de sfârșit plutea peste lume, Suplimentul de cultura, nr. 392 23 martie 2013

  51. Tudorel URIAN, Mămica la două albăstrele, in Viata Romaneasca nr. 7-8, 16 octombrie 2013,

  52. Tania Radu - O ficțiune fericită, Revista 22, 20 10.2015

  53. Daniel Cristea Enache –cronică la Patru bărbați plus Aurelius, Observator Cultural, 19 august, nr 588

  54. Gabriel Coșoveanu, Animalul teorii, România literară, 8 iulie, 2011

  55. Horia Gârbea, Cărți noi, Doina Ruști: Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București, Luceafărul de dimineață, nr. 14/2010

  56. Catalin Sturza, Mesaj într-o sticlă de aer, Observator cultural, 16 04, 2010

  57. Emanuela Ilie, Cămașa în carouri, Convorbiri literare, iulie, 2010

  58. Gabriela Gheorghisor, Cămașa în carouri, Dilemateca, mai, 2010

  59. Adriana BITTEL- Cămașa în carouri, nr. 916, 2010, in Formula As

  60. Gelu Ionescu, Doina Ruști: Lizoanca, Apostrof, nr 10/2009

  61. Ovidiu Șimonca - Fără patetisme…, Observator cultural, nr, 465, 2009

  62. Constantin Dram - Realitatea în luptă cu ficțiunea, Convorbiri literare, aprilie, 2008

  63. Tania Radu - Vitalitate în sens negativ (Lizoanca), Revista 22, 7 aprilie, 2009

  64. Vintilă Mihăilescu - Lizoanca, Dilema Veche, 16 aprilie, 2009

  65. Luminița Marcu - Doina Ruști, pe fîșia îngustă… Parodierea vampirismului, Suplimentul de cultură, 29 aprilie - 5 mai 2006

  66. Bianca Burța Cernat - Banalitatea Răului, Revista 22, Bucureștiul cultural, 6 oct. 2009

  67. Paul Cernat - Valachia News, ”Revista 22", Bucureștiul cultural, nr. 3 nov., 2009

  68. Gianluca Veneziani, Gli allegri assassini venuti dall’Est il Salone Lancia il giallo balcanico, : Gospodinov, Alikavazovic, Ruști, in Il Libero Quotidiano, Torino, 18.05.2012

  69. Antonio J. Ubero, Las fàbricas del odio, „La Opinion”, nr. din 3.01.2015, p.5

  70. Gabriela Gheorghișor- Spectrul memoriei, Dilemateca, nr 31, decembrie, 2008

  71. Dan Cristea - În căutarea originilor (In seeking the origins), Luceafărul, nr, 1. 2009

  72. Mihai Iovanel, Travelling circular, Cultura, 29 01 2009, nr. 4

  73. Bianca Burța Cernat - Reabilitarea iluziei realiste, Observator cultural, nr. 459, 29 01 2009

  74. Mircea Mihăieș - Cărți la control: Doina Ruști -"Omulețul roșu" (roman) Cotidianul, 13-14 august, 2005, p. 17

  75. Gabriel Cosoveanu: Mesaje spectrare, Ramuri, No. 10, October, Craiova, 2008

  76. Doris Mironescu - Fantoma din moară, Suplimentul de cultură”, 9-15 mai, 2009, p.10

  77. Claudiu Zeppel, Lizoanca, Deutsch-Rumänische Hefte, Jahrgang XVII · Heft 1 · Sommer 2014

  78. Zsidó Ferenc, Lizoanca, Székelyföld 4/2016

  79. Nagy-Horváth Bernadett, Lizoanca, Ambroozia 2/2016

  80. Daniel Cristea-Enache - Un tovarăș de sus,  România literară, nr. 1/2009

  81. Paul Cernat, Comunismul romanesc in moara realismului magic, în „Revista 22”, „Bucureștiul cultural”, nr. 2, din  decembrie 2008

  82. Șerban Axinte - Memorie și suspans, Observator cultural, nr. 459, 29 01 2009

  83. Horia Garbea - Eveniment editorial: Fantoma din moară, in Săptămâna financiară, București, 03 10 2008 si Luceafarul, București, No. 32/2008

  84. Constantin Dram - Memoria multiplă a romanului , rev. Convorbiri literare, Iasi, No. 10, October 2008

  85. Mihaela Ursa -  Istoria la MAX, Apostrof, nr. 11, 2008

  86. Lucian Alecsa - Fantoma din moară, Evenimentul zilei, 26 sept. 2009

  87. Adriana Bittel - Doina Ruști: Fantoma din moară, Formula AS, nr. 854, 21 02/2009

  88. Adrian Neculau - Moara, fantomele, frica,  Ziarul de Iasi, 27 aprilie, 2009

  89. Radu Nedelcuț - Look back in anger, Noua literatură, aprilie, 2009

  90. Silviu Gongonea - Fantoma din moară, Mozaicul, nr7/2009

  91. Pedro Gandolfo, Un espíritu ligeramente inquieto (Zogru) El Mercurio, 19 august, 2018

  92. Markus Bauer, International aktuelle themen rumaenien literaturpolemik [Fantoma din moară], Neue Zürcher Zeitung, 4 01 2018

  93. Leonardo Sanhueza, Lega a Chile un espíritu mortifero nacido en los bosques de Dracula, Las Últimas Noticias, Santiago de Chile, 7 mai, 2018

  94. Dulce Carpio, Travesías y entretenimiento  por una niña La Jornada, Mexico City - https://issuu.com/letra-s/docs/letras_261

  95. Roberto Merlo, Quaderni di studi.., nr 5, 2010, Edizioni dell’Orso, Torino

  96. Marco Dotti – Zogru, Il Manifesto, 15 mai, 2011

  97. Roumiana Stankeva, Zogru, Cultura, 13 mai, 2011, Sofia

  98. Cristina Balinte, Un personaj năstrușnic și o poveste salvată, Revista Cultura, 6 aprilie, 2006

  99. Constantin Dram, Zogru, Convorbiri literare, aprilie, 2006

  100. Alex Ștefănescu, Fantezie fără limite, România literară, 21 aprilie, 2006

  101. Luminita Corneanu -Revenirea la poveste, Mozaicul, anul X, nr. 5 (103), 2007

  102. Gabriel Coșoveanu - Cu înțelegere despre duhuri, Revista Ramuri, nr. 9, septembrie, 2006

  103. Alex Ulmanu - Zogru, Evenimentul zilei, 29 sept. 2006

  104. Lucian Alecsa - O noua entitate literara, Evenimentul de Botoșani, 20.oct., 2006

  105. Silviu Gongonea - Povestea duhului Zogru. Argos, 30 ianuarie, 2008

  106. Bojidar Kuncev - Despre soartă în Zogru, rev. Literaturni Balkani, Sofia, 1/2009

  107. Daniela Petroșel, Zogru sau pelerin prinsângele muritor, Anale, Univ. Stefan cel Mare, Suceava, 2008

  108. Horia Gârbea - Omulețul roșu, Ziua literară, 22 ianuarie, 2005

  109. Const. Dram - Vinculum vinculorum sau lumea de/pe lînga Alazar sau nu numai despre internet și Platon, Convorbiri literare, februarie (110), 2005

  110. Liviu Antonesei, Bursa cărților: Omulețul roșu., „Timpul”, martie, 2005.

  111. Ioana Dragan - Bibliotecile din oglinda. Ex-libris de scriitor, Ed. All, 2007, p. 180

  112. Mara Magda Maftei, Drama omului în postmodernitate, Viața Românească, nr 5, 2005, pp. 109-112

  113. Tudor Negoescu- Omulețul roșu, Ramuri, Nr. 5-6 (1067-1068), mai-iunie 2005

  114. .Luminița Marcu, Un roman care ar fi meritat premii literare „Ziua”, 12 octombrie 2005

  115. Margareta Bineaţă. Între universuri paralele : [despre "Cămașa în carouri și alte zece întâmplări din București" de Doina Ruști] / , Litere (Găești). An. 11, Nr. 7 (iul. 2010). p. 18-20.

  116. Victor Cubleșan. Ludicul bine controlat : ["Cămașa în carouri" de Doina Ruști] , Steaua (Cluj-Napoca). An. 61, Nr. 4/5 (apr.-mai 2010). p. 78-79.

  117. Alessandra Iadicicco. L’omino rosso, La Stampa, nr 1815, 12 mai, 2012

  118. Giuseppe Ortolano –Com’è’strano l’amore a Bucarest a quarant’anni, Il Venerdì di Repubblica, 23 martie, 2012

  119. Roberto Merlo - “Ritorno a Babele", Neos Edizioni, 2016, Torino

  120. O poveste ironică și seducătoare, plasată într-un oraș contradictoriu la modul magic.

  121. Laura, l’omino rosso e le mille vie del web Il Citattido, 16 agosto 2012

  122. Elena Crașovan - The World of The Living Dead: Mythical Rewritings of History in the Postapocalyptic Narratives about Late Communism, Dacoromania Litteraria, IV, 2017, pp. 93–109

  123. Borza, Cosmin, 23 martie 2017, „Realism balcanic”, din Revista „Cultura”/seria a III-a/ nr. 12

  124. Gelu Diaconu - Homeric, O mie de semne, 10 octombrie, 2019

  125. Serenela Ghițeanu - O magică odisee valahă, Revista 22, 15 octombrie 2019

  126. Stelian Țurlea - O carte pe zi: Homeric, Mediafax, 18 octombrie 2019

  127. Elvira Sorohan - Orașul sub zodie nefasta, Observator cultural, 31 octombrie 2019

  128. Dorica Boltașu - Lumea nevăzută a Gorganilor, Litermania, 09, noiembrie 2019

  129. Oana Dușmănescu - Homeric, Libertatea, 22 noiembrie 2019

  130. Oana Marinescu - Homeric, in labirint, Perspective, 14 decembrie, 2019

  131. Aspecte ale imaginarului în opera Doinei Ruști”, Texte și discipline în dialog. Perspective comparatiste și comunicaționale”, ed. Alina Țenescu, Carmen Popescu, Editura Universitaria Craiova, 2019, pp. 31-38

  132. Pompilia Chifu - Homeric: rădăcinile epopeice ale dorinței, Evenimentul Zilei, 13 decembrie, 2019

  133. Chifu, Georgeta Pompilia, „O călătorie homerică pe tărâmul ficțiunii”, în Analele Universității „Dunărea de Jos din Galați ”, Vol. II, 2019.

  134. Chifu, Georgeta Pompilia, „Fantoma din moară” de Doina Ruști – discurs identitar și manifest estetic, în Analele Universității „Dunărea de Jos din Galați”, Vol. II, 2018.

  135. Chifu, Georgeta Pompilia, „Zogru – picaroul postmodern, autohton din romanul Doinei Ruști”, în Analele Universității „Dunărea de Jos din Galați”, Vol. XXIV, nr. 2, 2017.

  136. Chifu, Georgeta Pompilia, „Aspecte ale imaginarului în opera Doinei Ruști”, în Texte și discipline în dialog. Perspective comparatiste și comunicaționale, Editura Universitaria, Craiova, 2019.

  137. Raluca Andreescu - A Pilgrim Through Mortal Blood: A Post-Communist Rewriting of the Western Vampire, „Research Gate”, 2011;

  138. https://www.researchgate.net/publication/309321718APilgrimThroughMortalBloodAPost-CommunistRewritingoftheWesternVampire

  139. Luminița Corneanu - București vintage, România literară, 2015, p 5

  140. Mircea Platon, Note de lectură, Rost, februarie, 2005

  141. Geo Vasile - Hierointernetul sau certitudinea iluziei narative, Luceafărul, nr. 13, miercuri, 6 aprilie, 2005.

  142. Dan C Mihăilescu - Femeia cu omuleț, Ziarul de duminică, 8 aprilie, 2005

  143. Gabriela Gheorghișor - Bucureștiul fanariot din mărgeanul vrăjit, Ramuri, nr 4, 2015, accesat azi: http://www.revistaramuri.ro/index.php?id=3037&editie=105&autor=de%20Gabriela%20Gheorghi%BAor

  144. Adriana Stan, Fantoma din moară, Cultura, 29 01 2009

  145. Irina Ciobotaru - „Ce este de fapt o generație? ANUL XX Nr. 10 (691) CONTEMPORANUL. IDEEA EUROPEANĂ, Contemporanul, octombrie, 2009

  146. Lucian Alexa - Fantoma din moară, Evenimentul zilei, 26 sept. 2009

  147. Radu Nedelcuț - Look back in anger, Noua literatură, aprilie, 2009, p

  148. Andreea Răsuceanu, "Zogru"- între saga marqueziană și romanul de atmosferă, Revista Viața Românească, nr. 8-9, 2006

  149. Lucian Alexa - Patru bărbați plus Aurelius, Hyperion, nr. 5 , 2011, p. 79

  150. Gabriela Gheorghișor - Inevitabilitatea literaturii (despre Patru bărbați…), Luceafărul de dimineață, 25 mai, 2011

  151. Florina (Moldovan) Cotoară - Zogru – the Initiating Journey, Journal of Romanian Literary Studies, nr 11, 2017, Editura Arhipelag XXI

  152. Grațiela Popescu, Fairy Tales. Narațiune scenarizată și barochism, Caiete critice, nr. 10 (372), 2018, regăsit la http://caietecritice.fnsa.ro/wordpress/wp-content/uploads/2012/09/CC-10-2018.pdf

153. Militaru, Petrișor, „Paturi oculte” de Doina Ruști. Inserții suprarealitate, în Mozaicul, nr. 11-12/2021

154. Mihai Diac, Un nou roman de avangardă al scriitoarei Doina Ruști, „România liberă”, 29.09.2019, regăsit și la adresa: https://romanialibera.ro/cultura/un-nou-roman-de-avangarda-al-scriitoarei-doina-rusti-806643

155.Amalia Drăgulănescu - O parabolă postmodernă din proza feminină românească, în Literatura și alte forme de interacțiune discursivă, ed. Universitaria, 2021.

156.Inga Druță, în „Limbă, Literatură, Folclor”, „Opoziții expresive în „Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot”, de Doina Ruști”.

https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/207030

157.Georgeta Moarcăș, Dracula Metaphysics. Exploring the Vampire Motif in Contemporary Women’s Fiction, Bulletin of the Transilvania University of Brașov, Series IV: Philology & Cultural Studies, 14, 2021

158. Nineta Milea - CURRENT ROMANIAN NOVEL – „ZOGRU” – DOINA RUȘTI, Reading Multiculturalism. Human and Social Perspectives (coord Iulian Boldea), ed. Arhipeleag XXI, 2021.

159.Dumitru-Mircea Buda, HOMERIC OR ABOUT THE MAGICAL POWERS OF STORYTELLING, Acta Marisiensis. Philologia Volume 1 (2019), Issue 1 p-ISSN: 2668-9537, e-ISSN: 2668-9596, 10.2478/amph-2022-0014

160.Cristina Balinte, The memory crisis, the intuition game and the fictionalization of the document in the paradigm of Post-Truth, Series IV: Philology & Cultural Studies, 10/2017

161 Catrinel Popa, THE FANTASTIC REVISITED IN EAST-CENTRAL EUROPEAN CONTEMPORARY FICTION, Annals of the University of Bucharest, Studies of …, 2019

162.Oana Larisa Oanea -Metamorphoses in post-comunism, ed. Arhipeleag XXI, 2017

*163 *Valeska Bopp-Filimonov, SADDENING ENCOUNTERS. CHILDREN AND ANIMALS IN ROMANIAN FICTION AND BEYOND SADDENING ENCOUNTERS. CHILDREN AND ANIMALS IN ROMANIAN FICTION AND BEYOND, Studia Universitatis Babes-Bolyai,

67/2022

164. Ilona Bădescu - Structuri comparative referitoare la corpul omenesc în Manuscrisul fanariot de Doina Ruști, Analele Universității din Craiova, Lingvistică, nr 1-2, 2022, pp 237-253. CEEOL

165.Wilkins Micawber, Ce am mai citit

166. Claudia Nițu, Lupta pentru identitate și libertate în Manuscrisul fanariot, Elefantul de bibliotecă

167. Serenela Ghițeanu - Foșnetul cosmic al frunzelor de roșcov, Revista 22, 8 decembrie, 2020

168. Ileana Marin, Ficțiunea, 113

169. Alina Pușcă, Bibliofilie

170. Adrian Lesenciuc, Cultura

171. Petre Nechita, Catchy

172. Serenela Ghițeanu, Revista 22

173. Oana Dușmănescu, Libertatea

174. Andrei-Dragoș Preutescu, Gazeta de Dâmbovița

175. Mircea Morariu, Memorie, istorie, Contributors

176.Ligia Pârvulescu, Ferenike, Cotidiene

177.Cristi Nedelcu, Ferenike, Gazeta de Sud

178. Daniel Cristea Enache, Un roman autobiografic (Ferenike) Argeș, nr. 3, martie, 2025

179. Emma Neamțu,BookHub

180. Péter Demény , De pe terasă

181. Narcis Amariei, Matca

182. Andrei Velea, Viața liberă

183. Alina Bako, *Contemporary Romanian Historical Fiction as a Mediating Transistor of the „Zemiperiphery *(Manuscrisul fanariot), Studia Universitatis, Philologia, 2025, vol 70.

184. Angelo Mitchievici, Veacul cu spinarea frântă (Ferenike), *România literară *nr. 39/2025

185. Dana Cornea, Ferenike, un roman la memoriei, Ficțiunea, nr. 204, 2025.

186. Sorin Iagăru-Dina, Infernul e în altă parte: Ferenike de Doina Ruști, Ficțiunea, 207, 205

187. Victor Cubleșan, Dulcea amăreală a amintirii, Steaua, nr. 6, 2025

188. Claudia Nițu, Ferenike, romanul autobiografic, Filme și cărți

Adrian Jicu, Ferenike, ieșirea din labirint, Ateneu, iunie, 2025

  1. Geo Moisi’s Stack of Words

Teze de doctorat despre romanele semnate de Doina Ruști

HIBRIDIZĂRI ALE FANTASTICULUI. MIRCEA ELIADE ȘI DOINA RUȘTI

Coord. LECT. UNIV. DR. HABIL. FLORINEL I. OPRESCU

Drd. EFTENIE ANCA LUMINIȚA

Timișoara, Univ de Vest

https://www.uvt.ro/wp-content/uploads/sites/2/2023/03/Rezumat-Eftenie.pdf

PARTICULARITĂȚI TEMATICE, CONSTRUCȚIE TEXTUALĂ ȘI PROFIL IDENTITAR ÎN PROZA DOINEI RUȘTI”

By: COSTIANU, Georgeta Pompilia.

Contributor(s): IFRIM, Nicoleta [cond. șt.].

Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați 2022

https://arthra.ugal.ro/handle/123456789/9153?locale-attribute=ro

Female body in the Postcommunism Romanianliterature and she is interested in themes such as sexuality, vulnerability, illness and violence.

Adina Mocanu - autor (despre Lizoanca la 11 ani):

01/02/2013 - 31/01/2016 FI, Beca per a la formació de personal investigador, AGAUR, Generalitat de Catalunya

A / To Universitat de Barcelona

https://www.euromedwomen.foundation/pg/en/profile/adinamocanu

IPOSTAZE ALE FANTASTICULUI ÎN PROZA ROMÂNEASCĂ POSTBELICĂ

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE ,,GEORGE EMIL PALADE”

DIN TÂRGU MUREȘ ȘCOALA DOCTORALĂ DE LITERE, ȘTIINȚE UMANISTE ȘI APLICATE

Coord. Prof. univ. dr. Dorin ȘTEFĂNESCU

Drd. Andrada Giorgiana PARCHIRIE

https://www.umfst.ro/fileadmin/doctorate/sustineri_pub/2021/PARCHIRIE_G._Andrada-Giorgiana/Rezumat_limba_romana_teza_doctorat_PARCHIRIE_Andrada_UMFST_filologie.pdf

METAMORFOZE ALE EXPERIENȚEI COMUNISTE ÎN DISCURSUL EPIC FEMININ POSTDECEMBRIST METAMORPHOSES OF THE COMMUNIST EXPERIENCE IN THE FEMININE EPIC DISCOURSE AFTER 1989

Univ Brașov

Coord. Prof unv Rodica Ilie

Drd. Oana-Larisa-Oanea

https://www.unitbv.ro/documente/cercetare/doctorat-postdoctorat/sustinere-teza/2019/oanea-oana/Rezumat_Oanea.pdf

Opera

r o m a n e

  1. Sălbatica, Booklet, 2025

  2. Ferenike, Humanitas, 2025

  3. Zavaidoc în anul iubirii, Bookzone, 2024

  4. Paturi oculte, Litera, BPC, 2020

  5. Homeric, Polirom, Fiction Ltd, 2019

  6. Logodnica, Polirom, Fiction Ltd, 2017

  7. Mâța Vinerii, Polirom, Fiction Ltd, 2017, Top 10+, 2018

  8. Manuscrisul fanariot (roman), Polirom, Fiction Ltd, 2015, Top 10+, 2016, 2017

  9. Mămica la două albăstrele (roman), Polirom, 2013

  10. Patru bărbaţi plus Aurelius (roman), Polirom, 2011,

  11. Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București (puzzle epic), Ed. Polirom, 2010

  12. Lizoanca la 11 ani (roman), Ed Trei, 2009, Polirom, 2017

  13. Fantoma din moară (roman), Ed. Polirom, Ego. Proză, 2008, 2017

  14. Zogru (roman), Editura Polirom, Iași, 2006; 2013

  15. Omuleţul roșu (roman), Ed. Vremea, București, 2004, 2012

p o v e s t i r i

Volume

Depravatul din Gorgani, Litera, 2023

Ciudățenii amoroase din Bucureștiul Fanariot, Litera, 2022

Periodice, antologii, manuale

  1. Pădurea albastră, manual, clasa a VII, Geanina Oprea

  2. Cocrișel, în Când viitorul era mic (coord.Florentina Sâmihăian) cuvânt-înainte de Liviu Papadima, ilustraţii de Oana Ispir Dan Ungureanu; ART, Arthur, 2021

  3. Herr, în Treisprezece, Litera, BPC, 2021

  4. Platanos, manual pt clasa a VIII-a, Ed. ART, 2020

  5. Secretul, „Antologia Echinox”, nr.1, 2018

  6. Kant and Max, în antologia „PEN95 România”, 2017

  7. Umbra perfidă a unei iubiri, revista „Apostrof”, nr. 8, 2016

  8. Uniune europeană, în volumul Cum iubim, Editura Vellant, 2016

  9. Milițianul pierdut, în volumul Scriitori la poliție, Polirom, 2016

  10. Cream Truffles, „România literară”, nr. 31, 2015

  11. Pădurea Râioasa, „Ramuri”, nr. 2, 2014

  12. 35 de minute după, „România literară”, 2014

  13. Vizita, „România literară”, nr. 8, 2013

  14. Fiatul negru, „Viața românească”, nr. 9-10, 2013

  15. Prințul Avolo, în volumul Cui i-e frică de computer? Coord. Tina Sinmihăian, Liviu Papadima, Editura Arthur, 2013

  16. Trattoria Amore, „Catchy”, 30 aprilie, 2012

  17. Cinematograful din mall, „România literară”, nr. 7, 2012

  18. Criptele ADN-ului, „Ziarul financiar”, 15 iunie, 2012

  19. Amantul, „România literară”, nr. 29, 2011

  20. Cum a început blazarea lui Cici Bezergheanu, „Bucureștiul Cultural”, nr. 107, 19 iulie, 2011

  21. Magazin provincial, „Obiectiv Cultural”, 2 mai, 2011

  22. Fluierul roșu, revista „Timpul”, martie, 2011

  23. Apartamentul 26, „Timpul”, martie, 2011

  24. Amănunte pierdute, în „Literatura română contemporană”, antologia „Echinox”, 2011

  25. Cerceii cu topaze, „Bucureștii Vechi și Noi”, Editura Subiectiv, 2011 (coord. Andrei Slăvuțeanu)

  26. Năltărogul, „Bucureștii Vechi și Noi”, Editura Subiectiv, 2011 (coord. Andrei Slăvuțeanu)

  27. Mult așteptatul ceas al D-nei Glodeanu – „revista 22”, „Bucureștiul Cultural”, nr. 103, 2010

  28. Diavolul îndrăgostit, „Revista la plic”, nr. 4, 2010, Chișinău

  29. Mâna lui Bill Clinton, „revista 22”, „Bucureștiul Cultural”, nr. 95, 2010

  30. Mesajul din sticlă, „Mnemosyning”, „Triade”, 2010

  31. Ginecologii mei, în volumul „Tovarășe de drum” (coord. Dan Lungu, Radu Pavel Geo), Editura Polirom, 2010

  32. Amiaza unui manaf ucigaș, „România literară”, nr. 25, 2010

  33. Spiridușul de pe strada Batiște, „Luceafărul de dimineață”, nr. 1-2, 2010

  34. Dincolo de poarta mov, în volumul Care-i faza cu cititul, Editura Art, 2010 (coord. Liviu Papadima, Tina Sâmihaian)

  35. Învingatorul - „Convorbiri literare”, martie, 2009

  36. Darul lui Marțisara, în volumul Bookătăria de texte, „Clubul ilustratorilor” (coord. Florin Bican), 2009 (volum colectiv)

  37. Prăvălia de peruci, „România literară”, nr. 52, 2009

  38. Poveste de Paște, „România literară”, nr. 15, 2009

  39. Domnul deputat se prăbușește, „Nouă nuvele politice inedite”, Editura Tritonic, 2009, coord.

  40. Horia Garbea (volum colectiv)

  41. O crimă și patru oameni care trăncănesc, revista „Hyperion”, 1-3, 2009 (povestire scrisă în 1990)

  42. Lacătul și cheia, „România literară”, nr. 45, 2008

  43. SIGCHLD, fork () and sleep (), sub titlul Lecția de istorie, „România literară”, nr. 29, 25 iulie, 2008

  44. Cireșele din asfalt în volumul „Farse, lacrimi și o găleată de sânge”, Editura Limes, 2008 (coordonator Mircea Petean) - antologia USR

  45. Unchiul meu, poștașul, „Mozaicul”, nr. 4, 2008

  46. Uniune europeană, „România literară”, nr. 48, 2007

  47. Cristian, „România literară”, nr.17/2007

  48. Țâțe, în volumul „Povești erotice românești”, Editura Trei, 2007

  49. Lângă Biserica Sf. Silvestru, „Convorbiri literare”, noiembrie, 2006

  50. Lulu, „Vatra”, nr. 11-12, 2005

  51. Mesajul, „Viața Românească”, nr. 8-9, 2004

b a s m e

  1. Frumoasa din Lapte, Omul Roșu s.a în Basme și povestiri mistice românești, repovestite (în colaborare cu Horia Gârbea și Liviu Ioan Stoiciu), Editura Paralela 45, 2007

  2. Visul spiridușului, în volumul Cel mai mult și mai mult, Editura Art, 2017 s.a

e d i ț i i, texte publicate

în alte limbi

(selectiv)

  1. L’omino rosso, Sandro Teti Editore, Roma, 2021; trans Roberto Merlo.

  2. The Ghost în the Mill* (Fantoma din moară) (frag), in Your Impossible Voice*, 2021, trans Ileana Marin

  3. Lizoanca, ŠTRIK , Belgrad, 2020.

  4. Cong Quan Shan Dao Ping Yuan De Li Zan, Si Chuan Min Zu Chu Ban She, Sichuan 2019

  5. La gata del viernes, Esdrújula Ediciones, Granada, 2019, tans. Enrique Javier Nogueras Valdivieso.

  6. Ártó receptek könyve (Cartea bucatelor rele), versiunea maghairă a romanului Mâța Vinerii, Orpheusz, Budapesta,trad. Szenkovics Enikő.

  7. Zogru trad. Sebastián Teillier, Descontextos Editore, Santiago de Chile, 2018

  8. Freitagkatze, trad Roland Erb, Klak Verlag, 2018, Berlin

  9. Das Phantom in der Mühle , trad. Eva Wemme, Klak Verlag, 2017, Berlin

  10. The Truancy, The Stockholm Review Literature

  11. The Phanariot Manuscript (trans Liana Grama), Trafika Europe, Penn State, University Libraries, nr 8, 2016

  12. The lover (trans Andrew Davidson), Trafika Europe, Penn State, University Libraries, nr 8, 2016

  13. Eliza (Lizoanca) trans. Alexandra Kaitozis, Antolog, 2015, Skopje

  14. Eliza a los once años, Ediciones Traspiés, Granada, 2014 (trans Enrique Nogueras)

  15. Lizoanca tizenegy évesen trans. Szenkovics Enikő Orpheusz Kiadó, Budapest, 2015

  16. Fenerlilere ait elyasmasi eser (Manuscrisul fanariot), frag, trans. Leila Unal, Sözcükler , 58, aprilie, 2015, Istanbul

  17. Zogru, Sétatér Kulturális Egyesület, 2014, prin bursa "Franyó Zoltán", oferită de guvernul maghiar (trans Szenkovics Enikő)

  18. Lizoanca, Horlemann Verlag, Berlin, 2013 (trad Jan Cornelius)

  19. Lisoanca, Rediviva Edizioni, Milano, 2013 (trad Ingrid Beatrice Coman)

  20. Apartamentul 26, trans. Oana Ursulesku, Koracic, Belgrad, 2013

  21. L’omino rosso, Nikita Editore, Firenze, 2012 (trad Roberto Merlo)

  22. Bill Clinton’s Hand, Bucharest Tales, New Europe Writers, 2011, (coord:A. Fincham, J. G Coon, John a’Beckett)

  23. Kareli gomlek ve Bukreș'teki Bașka On Hadise (Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București), trans. Cristina Dincer, Kalem Kultur Yaynlari, Istanbul, 2011

  24. I miei ginecologi, in Compagne di viaggio, Sandro Teti Editore, 2011 (trad Anita Bernacchia) (coord Radu Pavel Gheo, Dan Lungu)

  25. Ura pri univerzi, Zgodbe iz Romunije, Sodobnost International, Ljubljiana, 2011.

  26. Zogru (trad. Roberto Merlo), Ed Bonanno, 2010, Roma; Catania

  27. L’omino rosso (trad Roberto Merlo) în Il romanzo romeno contemporaneo, Ed. Bagatto Libri, 2010, Roma.

  28. Zogru (frag.) și prezentare biobibliografică, în 11 books contemporary romanian prose, Ed. Polirom, 2006, traducere de Alistair Ian Blyth

  29. Zogru (roman), Balkani Publishing House, Sofia, trad: Vasilka Alexova,

  30. Învingătorul - antologia revistei Nagyvilag (trad. Noémi László), Budapesta , sept/ 2010

  31. Cristian (trad. în fr. Linda Maria Baros), Paris, rev Le Bateau Fantôme , no. 8, 2009, ed. Mathieu Hilfiger

  32. Cristián (trad. Sebastián Teillier), Madrid, rev. El fantasma de la glorieta, nr. 16/2008,

  33. Cristian (trad de Alistair Ian Blythe), antologie ICR, 2011

  34. The begining (poem), in Under a Quicksilver Moon, 2002, SUA, Library of Congress,

  35. Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade (frag.) în La Jornada Semanal, nr. 455; 456, 2003 (traducere: José Antonio Hernández García)

share on Twitter
share on Facebook