Doina
Ruști

Cine sunt (și cine nu sunt)

Scriitoare, prozatoare

Romancieră, prozatoare: ficțiune literară, mister; fabulos și realism crud.

​STIRI

NEWS.ro

Receptarea critică și Bibliografie

Bio pe scurt

Doina Ruști este prozatoare „de primă mărime a literaturii de azi”, după cum o numește Nicolae Breban , „de mare talent și intuiție”, în opinia lui Norman Manea , distingându-se printr-un stil puternic și vibrant.

Romanele și povestirile ei sunt premiate, traduse în mai multe limbi și studiate în școli, bucurându-se de o amplă receptare critică.

Opera sa se remarcă prin îmbinarea fantasticului și a realismului social dur, romanul său de referință fiind Fantoma din moară (2008), ficțiune puternică despre comunismul românesc,  roman inclus în neogoticul postcomunist, atât în Enciclopedia lui J. A. Weinstock, de la Routledge, cât și în Studies in Gothic Fiction, Zittaw Press.  

Venind tematic în completare, Ferenike, romanul cel mai personal, este o ficțiune politică, autobiografică, despre memorie, vinovăție și rezistență feminină (Humanitas, 2025).

La fel de apreciat și poate cel mai cunoscut roman al său este și Lizoanca la 11 ani )(2009), roman despre prostituția infantilă, ca stil, comparat de critica occidentală cu Ciuma lui Camus (Il Libero), cuprins în multe programe europene (între care la Școala Doctorală a Universității Barcelona).

De largă popularitate se bucură trilogia fanariotă, compusă din romanele Manuscrisul fanariot, Mâța Vinerii (The Book of Perilous Dishes) și  Homeric, romane care explorează imaginarul balcanic al secolului al XVIII-lea, într-o formulă originală, fabulatorie și de actualizare a istoriei. Mircea Muthu i-a dedicat un capitol în cartea sa, Balcanismul literar românesc. Dintre acestea, cel mai tradus este Mâța Vinerii, publicat și în engleză (2022, Londra), recomandat de Literary Festival EU și inclus în Historical Novel Society.

Doina Ruști a mai publicat și alte romane, între cele recente numărându-se Zavaidoc în anul iubirii (2024), Paturi oculte (2020)* și două romane YA de success* (Platanos și Sălbatica).

Dan C. Mihăilescu a apropiat stilul său de cel al lui Mircea Cărtărescu și Patrick Süskind, iar Paul Cernat o consideră „o prozatoare înzestrată cu vână epică și forță interioară”.

A primit, între altele, Premiul Uniunii Scriitorilor (Asociația București, 2007), Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România (2008) și Premiul Ion Creangă al Academiei Române (2009), Premiul Scriitorilor Maghiari, Budapesta, pentru cea mai bună carte tradusă, 2018.

Este profesor universitar, specialist în istoria culturii și civilizației universale.

Doina Ruști (Doina Rusti, fără diacritice în contexte internaționale)

Website: www.doinarusti.ro

În volumul recent, Cartografii ficționale, semnat de Alina Bako, dedicat geoliteraturii și geografiei literare, proza Doinei Ruști este analizată într-un capitol distinct, intitulat Despre frontiere, limite și alte tărâmuri. Studiul o plasează într-un cadru comparativ alături de autori canonici precum Slavici, Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mircea Cărtărescu și Norman Manea, insistând asupra dimensiunii spațiale, simbolice și de frontieră a ficțiunii sale.

L’isola delle Storie, Sardinia, 2018: Roberto Merlo, Simonetta Bitasi, Doina Ruști, Omar di Monopoli și Marcello Fois

Doina Ruști / Doina Rusti

Humanitas

Invitată la Altceva cu Adrian Artene

Interviu semnat de scriitoarea Nesrein El‑Bakhshawangy, Al Majalla, Cairo

Romania Insider article on Doina Ruști’s presentation of The Book of Perilous Dishes at the London Book Fair 2022

Hot News: Doina Ruști, la Cabinetul Perspektive

B I O pe larg

Origini și cărțile lor

Născută pe 15 Feb 1957, la Comoșteni. Cu strămoși aromâni, veniți din Muntenegru, turci, evrei și mai ales români dunăreni, Doina Ruști scrie proză caracterizată printr-un balcanism accentuat, cu un imaginar de surse diverse. Și-a petrecut copilăria într-un sat din sudul României (Comoșteni), într-o familie de învățători, care făceau eforturi mari să supraviețuiască într-o lume comunistă. Regulile absurde & haosul instalat la sfârșitul dictaturii transpar ficțional în Fantoma din moară, roman care aduce un univers fabulos, stăpânit de fantome și de hierofanii, și care pune acut problema identității într-un univers totalitarist, constrâns ideologic și lipsit de intimitate. Romanul a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România, fiind considerat „una dintre cele mai convingătoare și expresive ficțiuni despre comunismul autohton, publicate în ultimul deceniu” (Paul Cernat).

Tradus în limba germană, s-a bucurat de primire elogioasă în Neue Zürcher Zeitung:

„Cartea Doinei Ruști etalează o gamă largă de aptitudini literare, care dau măsura rezistenței în istoria românească a secolului XX”.

Confesiuni: la taclale cu Eugen Istodor, pe Hot News (video)

În Encyclopedia lui J. A. Weinstock, romanul Fantoma din moară este încadrat în stilul neogotic, deschizând un stil în literatura estică a totalitarismului. Realismul magic din literatura sud-americană se extinde în zona unui fantastic de metaforizare a ororilor unei lumi închise, unor existențe cenzurate.

Fantastic, fantezie, neogotic

În același registru fantastic, cu accente neogotice și speculative, sunt scrise și alte romane. Zogru (tradus în italiană, maghiară, spaniolă, bulgară) creează un personaj insolit și un tip de fantastic înrudit cu cel din picturile lui Chagall, după cum remarca un cotidian din Santiago de Chile:

„Plin de umor în unele secvențe, în altele tragic și feroce, uneori fantastic și luminos, ca o pictură de Chagall, ceea ce predomină în această poveste minunată este figura teribilei singurătăți în care se află spiritul uman lipsit de iubire.” (Pedro Gandolfo, El Mercurio)

Povestea desenează conflictul propunând o viziune plasată la granița dintre fantezie și istoria indubitabilă.

Recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor, romanul Zogru a beneficiat de o bursă a guvernului maghiar și de cronici entuziaste.

În aceeași manieră sunt scrise și romanele Omulețul roșu (2004), Homeric (2019) și Paturi oculte (2021), dar mai ales Mâța Vinerii. Acesta din urmă, probabil cel mai tradus roman al său, a fost elogiat pentru tipul de imaginar și pentru stil:

„Mâța Vinerii - o jubilație stilistică, o literatură vitală, cum era Parfumul lui Suskind până la un punct și Laur al lui Evgheni Vodolazkin, de la alt punct, mai departe.” (Dan C. Mihăilescu). integral

Romanul Mâța Vinerii a fost recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor Maghiari (Budapesta), pentru traducerea excepțională, semnată de Szenkovics Enikő (Budapesta, 2017).

Un loc special îl ocupă Manuscrisul fanariot (2015), roman tradus parțial (în engleză, turcă, italiană, franceză) și integral în albaneză. Inspirat de un document autentic, din secolul al 18-lea, romanul abordează un tip de realism magic, fabulatoriu și liric pe alocuri.

„Manuscrisul fanariot este o carte fastuoasă, de o senzualitate molipsitoare. Este un poem închinat Bucureștiului fanariot, o urbe, sau mai bine-zis o încropeală urbană, care se leagănă zi și noapte în ritmul moleșitor al manelelor, cufundată în fumul ciubucelor, în superstiții, zvonuri și magice arome orientale, și care se lasă asaltată în răstimpuri de frenezii endemice și fără obiect, de tristeți grele și melancolii fără nume.

Dacă ar fi atât și tot ar fi de-ajuns.

Dar povestea despre o iubire imposibilă și care sfarâmă cutumele, pe care ne-o spune, sprijinită pe documente și cu talentu-i binecunoscut, Doina Ruști, ridică perdeaua de pe o lume cu obiceiuri, relații private nemiloase, comportamente surprinzătoare și habitudini stranii care îl aruncă în perplexitate chiar și pe criticul cu bune cunoștințe istorice."

Eugen Negrici

Realism, miză socială, mesaj moral

Alte romane adoptă neorealismul. Între acestea, Lizoanca la 11 ani, despre care presa din țară și din străinătate a scris la superlativ, a primit Premiul „Ion Creangă”, al Academiei Române, 2009.

„Trauma societății românești, cea postdecembristă, se naște din crize identitare, din turbulențe și violențe cu profunde implicații umane. Identificăm, astfel, o serie de scriitoare mature, precum Ana Blandiana, Gabriela Adameșteanu, Doina Ruști, Simona Popescu, Magda Cârneci sau Herta Müller, care nu uzitează toate de exercițiul autoficțional, dar care sunt adepte ale geografiei memoriei, oferind o scriitură a construcției identitare.” -

Oana Larisa Oanea, teză de doctorat.

Hot News: interviu cu Doina Ruști despre Lizoanca

S-a vorbit adeseori despre valoarea literară a romanului (La Opinion - Murcia, La Jornada, Mexico) și despre veridicitatea scrierii:

„Doina Ruști, cu o desfășurare gradată a poveștii, prelungește durerea și groaza până la limite nebănuite, aducând la suprafață cauzele. A reușit să scrie despre acea parte întunecată și chiar invizibilă a societății, punându-i sub semnul întrebării multe dintre elementele esențiale. Doina Ruști are capacitatea rară de a surprinde ipocrizia indivizilor și a societății, violențele de tot felul sub cele mai inofensive forme, dar în același timp, sub lentoarea derulării epice, ele au o funcție constant erozivă. O scriitură picturală și cinematografică, dată și de utilizarea perfectă a comparației”.

Ramón Acín, Turia, 2015.

Un cotidian din Budapesta așează Lizoanca la 11 ani între cele mai bune cărți traduse în 2015, alături de Supunerea lui Houellebecq, iar Il Libero (Torino) o compară, ca stil, cu Ciuma lui Camus.

S​ituat tematic în continuarea Fantomei din moară, romanul Ferenike, autobiografic, ilustrează tema comunismului dintr-o perspectivă subiectivă și pe alocuri fabulatoriu. Considerat o operă de readucere a realității în zona mitului, romanul a fost comparat cu filmul lui Yorgos Lanthimos, The Killing of a Sacred Deer, care revedica mecanismul tragic al pedepsirii unui hybris. (România literară). 

În multe dintre scrieri există o crimă ritualică, o trimitere subtilă la un sacrificiu de răscumpărare a istoriei, ocultat, în permanență legat de strictă actualitate.

Logodnica, Mămica la două albăstrele și parțial Fantoma din moară se înscriu în aceeași tendință.

Diversitate tematică

Cu o mare diversitate de teme, scrierile sale abordează cu precădere degradarea familiei (Lizoanca, Logodnica, Mămica la două albăstrele), psihologia și problematica feminină (Omulețul roșu, Fantoma din moară, Mămica la două albăstrele, Ferenike, Zavaidoc). Adeseori este preocupată de cauzele agresivității. Multe romane tratează tema avortului, de la cauzele istorice, declanșate de decretul ceaușist antiavort (Ferenike, Fantoma din moară, Zogru, Ginecologii mei etc.) până la cruzimile unor reguli sociale, urmărite istoric (Homeric, Manuscrisul fanariot, Zavaidoc etc.).

Metamorfozele istoriei și labirintul lingvistic contribuie substanțial la definirea spațiului românesc, cu toate influențele sale, balcanice, levantine și slave. De la arhitectura complexă, sprijinită pe un lexic simbolic (în Manuscrisul fanariot), la desfășurările cinematografice din Homeric, Zogru, Mâța Vinerii și la numeroasele teme din povestirile fanariote, totul conturează un univers dens, cu povești care curg atât de firesc încât te contaminează, adeseori creând modele. Un exemplu relevant al acestui tip de imaginar este Manuscrisul fanariot, roman scris în registrul unei fabulații care înglobează în fiecare acțiune dorințele colective.

Bozăria fierbea. Îmbrățișarea, amânată atâta timp, răscolise nămoalele, împrăștiind în jur scântei și ochișori ascunși sub plapuma spuzei. Printre frunzele obosite, mii de guri nevăzute își lăsară suspinele, acele guri mici, ascunse în cutele lumii. Guri care n-au mai mâncat, cotropite de o singură poftă. Guri care strigă, guri care șușotesc pentru o singură ființă. Gurile inflamate, din care au mușcat alte guri hăituite de moarte. Guri mici, ieșite de sub fustele încălzite, din pliuri fierbinți de șalvari, gurile care țin în viață orice suflețel prăpădit, de la păduchele uitat în mizeria de sub unghii, la prințul care lenevește acoperit de zarpale. Nicio fală a creierului nu e posibilă fără miile de guri ale visului omenesc.

Iar aceste guri tânjitoare, ieșite dintr-o îmbrățișare amânată prea mult, invadară orașul. (Manuscrisul fanariot)

Și povestirile, mai cu seamă seria legendelor urbane, păstrează tiparul.

Comunismul

Tema dominantă a scrierilor sale rămâne însă comunismul, ca sistem al degradării colective. Omulețul roșu propune o imagine secvențială și simbolică a a colectivității dirijate. În Zogru apare o mini-istorie a comunismului, de la asaltul proletariatului la activismul comercial al anilor 80. Romanul Fantoma din moară construiește o parabolă complexă a lagărului comunist, Ferenike dă o viziune subiectivă etc. Aproape că nu e roman al Doinei Ruști fără trimiteri la comunism.

Nu m-a interesat să scriu despre felul în care a fost folosit ideologicul în infernala epocă stalinistă, ci doar să întregesc complexitatea metodelor prin care omul încolțit demagogic învață să supraviețuiască. (Dialog cu Daniel Cristea Enache)

Lizoanca urmărește mecanismele degradării postcomuniste, cu rădăcini în anii 50. Sălbatica este un roman despre deportările din Bărăgan. Chiar și în Zavaidoc în anul iubirii, fabuloșii ani nebuni (1920) se întregesc printr-o substanțială incursiune în comunismul anilor 60.

„Nu cred în evaluarea oamenilor după dosarele Securității. Istoriile crâncene nu pot fi decât reconstituite subiectiv“ (Adevărul, 2022)

Între fantezie și observație lucidă

Omulețul roșu s-a bucurat de cronici pozitive în țară și în Italia, fiind apreciată atât originalitatea expresiei (La Stampa), cât și complexitatea subiectului (Il Venerdì di Repubblica) ori tipul de fantastic (Stato).

„…un mondo allucinato, convulso, assurdo eppure coerente e reale quanto sa esserlo la fantasia, un bizzarro e imprevedibile Paese delle Meraviglie elettronico in cui Laura si avventura incantata e indomita come un’Alice telematica.”

Roberto Merlo -“Ritorno a Babele", Neos Edizioni, 2016, Torino

Preocupată atât de registrul fantastic cât și de cel realist, Doina Ruști reușește să scrie la fel de convingător și despre atrocitățile lumii contemporane, și despre idealurile înalte. Personajele ei, fie realiste fie fantastice, sunt memorabile și marcante. În romanele sale se regăsesc adeseori violatori, ucigași, oameni flămânzi, viciați și consumați de idealuri mărunte.

Dar cu aceeași mână sigură, de romancier versat, Doina Ruști construiește și personaje fantastice, elfi, spiriduși, fantome, motani fermecați și vrăjitori, care i-au făcut pe unii critici să-i compare opera cu cea a lui Bulgakov, Süskind ori Marquez (apud Dan C. Mihăilescu, Bojidar Kuncev).

The Phanariot Trilogy: The Phanariot Manuscript, The Book of Perilous Dishes, and Homeric.

Tematica diversă și puternic ancorată în actualitate, ca și „capacitatea rară a Doinei Ruști de a schimba cu ușurință registrele narative o așează între scriitorii de primă mărime ai literaturii românești contemporane” (Nicolae Breban).

Doina Ruști, Nicolae Breban

Confesiune, personaj-narator

În romanul Zavaidoc în anul iubirii (2024), experimentează stilul confesiv derulat din trei perspective, care compun povestea de dragoste a unui muzician interbelic (Zavaidoc), prin raportare la știrile de senzație ale anului 1923.

Ducând mai departe stilul confesiv, în romanul Ferenike (2025), o scriere asumat autobiografică, construiește narațiunea pe autoproiecții în perioade diferite de timp, de unde impresia de epos ramificat pe momentele progresive ale acțiunii.

Viața cotidiană

Doina Ruști trăiește în București, are titlul academic de profesor universitar, cu specializarea în istoria culturii și civilizației universale.

A regizat un film de scurt metraj, după povestirea sa, Cristian, care a avut premiera la Cannes, 2015.

La Teatrul Național București, cu BookLand

Printre altele, a inițiat revistele Ficțiunea și Cinematographic Art, colecția Biblioteca de Proză Contemporană a Editurii Litera, fiind angrenată în numeroase activități: a fost directorul Centrului Cultural Media Pro, decanul Facultății de Jurnalism a Universității Media, specialist în scenarii la Media Pro Pictures, profesor la UNATC, Universitatea Media, Universitatea din București, director de departament la Universitatea Hyperion, membru în consilii și în societăți științifice internaționale. A scris peste 30 de cărți de nonficțiune și în jur de 50 de articole științifice, colaborând cu reviste prestigioase, precum Semiotica lui Umberto Eco și Eighteenth

Century Studies. A făcut parte din comisii doctorale sau de acordare a titlurilor universitare, din jurii CNC, CENNAC, ICR etc.), activități complementare, în timp ce proza rămâne principală ocupație.

Semnează cu pseudonimul Ruști, convinsă fiind că renunțarea la numele strămoșilor constituie una dintre marile încercări ale unui om.

Receptare

Scrierile sale s-au bucurat de exegeze și de studii academice, de recenzii laudative în cotidiene sau reviste literare internaționale, între care El Mercurio (Santiago de Chile), Neue Zürcher Zeitung, Il Manifesto, Las Últimas Noticias, La Jornada (Mexico City), Stato Quotidiano, Turia, La Stampa, La Opinión, Il Libero, Magyar Nemzet, La Repubblica, Beijing Daily ș.a.

Pagină web: http://doinarusti.ro

(sinteză de Elena Costea, după monografia semnată de Pompilia Chifu: Doina Ruști, un personaj în propria carte, Casa Cărții de Știință, 2025.)

MAI MULT

Evenimente literare cu Doina Ruști, Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu. Alte întâlniri literare.

Scriitori contemporani

Reper critic

Cea mai frapantă calitate a scrisului Doinei Ruști, vizibilă în toate cărțile sale, e verva imaginativă din care se țes poveștile, energia inepuizabilă din care se nasc personaje și fire narative. Deși e turnată în convențiile romanului istoric, proza pe care o scrie D.R. folosește ipotezele istorice ca pretexte pentru a explora scenarii fantastice, împletind ficțiunea cu metaficțiunea într-un aliaj de realism-magic ce o apropie de marii maeștri sud-americani, cu scrisul cărora pot fi stabilite numeroase corespondențe. Poveștile fabuloase din Zogru, Mâța Vinerii, Fantoma din moară sau Manuscrisul fanariot sunt, aproape de fiecare dată, și povești despre însăși scrierea poveștii, așadar metanarațiuni subtile despre natura ficțiunii, despre statutul și raporturile acesteia cu realitatea. (Dumitru Mircea Buda)

Prima carte publicată: 1997

Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade a apărut în anul 1997, la Coresi. Este prima exegeză românească a operei lui Eliade de după căderea comunismului și cuprinde atât ficțiunea lui Eliade, cât și opera lui științifică. Conține aproape 100 de simboluri, aranjate în două mari categorii: 1. contrarii fundamentale și 2. coincidentia oppositorum (armonia contrariilor).

Aceasta este cartea de debut. Mai mult.

I N T E R V I U, Digi 24, 2025

Afilieri și apartenențe profesionale

Doina Ruști este membră activă a Uniunii Scriitorilor din România, a PEN Club România și a Asociației Creatorilor de Ficțiune (ACF). De asemenea, este afiliată la Dacin-Sara și la Copyro (drepturi literare).

Colaborează editorial cu principalele edituri românești — Humanitas, ART, Polirom, Litera, Vremea și Bookzone ​și este implicată în numeroase evenimente internaționale.

New Europe Writers

EU–China Literary Festival, Neem Tree Press (UK), Historical Novel Society

(USA).

Între altele, a fost invitată la Festivalul L’Isola delle Storie – Gavoi (Sardinia, Italia), la Festivalul EU-China, organizat de Uniunea Europeană, și a avut o rezidență de o lună la Beijing.

Este colaboratoare permanentă a revistei Ficțiunea, una dintre cele mai importante platforme literare din România.

Opera sa a fost prezentată la Târgul de Carte de la Frankfurt,

Leipziger Messe, Festival du Livre de Paris,Salone del Libro di Torino, Festivaletteratura Mantua etc.

Lecturi publice

Paris (2023), Londra (2022), Belgrad (2023) [Madrid (2019), ]

Guangzhou), Shenzhen (2018), Gavoi (2018), Santiago de Chile (2018), Istanbul (2015), Barcelona (2014), Budapesta (2007, 2014, 2015, 2018, 2024), Viena (2008), Plovdiv (2009), Torino (2009, 2011, 2012, 2013), Frankfurt (2009, 2018), (2010, 2013, 2018), Moscova (2010), Roma (2011, 2012), Granada (2011, 2019),

Düsseldorf (2013), Berlin (2013).

„Citiți, băieți, ce-au scris femeile despre voi!” — motto-ul dialogului său literar.

Wikipedia

goodreads

wikidata

International Radio

Facebook Page; Instagram; Linkedin; Goodreads; Youtube channel

Scriitori contemporani: cu Mircea Cărtărescu la Casa della Letteuratura, Roma

Scriitori români, prozatori contemporani cu Doina Ruști . Prieteni, scriitori, întâlniri.

Pentru cele mai recente articole de presă, interviuri și știri culturale, vezi secțiunea Știri și presă.

Pentru cronici, eseuri critice și studii despre opera sa, accesează pagina Receptare critică.

„Ce vis tihnit! Să stai într-un parc socialist și să citești o singură pagină. Din Faulkner."

Doina Ruști

Cărturești, 2008, la apariția romanului Fantoma din moară. Doina Ruști & Paul Cernat

Biografia mea începe cu biblioteci

Pentru mine n-a fost ușor că toată lumea din casa noastră citea și era plină de recomandări. Or, eu voiam să fiu un fel de explorator. Mă așteptam să descopăr ceva capital și, mai ales, diferit de ceea ce descoperiseră ai mei în cărțile pe care le tot cărau cu ei, prin casă, prin grădină, prin balcon, care, trebuie să vă spun că era o incintă largă, cu trei pereți din geamuri, ca un terrarium și care, după ce începeai să citești, devenea un pahar de șampanie.

Tata era iubitor de poezie, dar și de teatru. Bunică-mea citea romane contemporane, adeseori românești, din care-mi mai citea și mie câteodată. Mama ținea pe noptieră chestii lacrimogene. Iar bunicul - ce să vă spun! Era cel mai alunecos: alegea cărți foarte diverse, de altfel, el era singurul din familie care citea chiar și ziarul.

În contextul ăsta, eu l-am descoperit pe Balzac, la 14 ani, fără știrea lor. Dar n-am citit un roman, ci, la rând, un raft de bibliotecă. Fraza amplă și zidăria solidă a romanelor lui îmi dădeau un asemenea confort, încât eram convinsă că n-o să mai citesc nimic altceva tot restul vieții. Balzac a fost prima mea iubire, adică acel parfum, care se topește ori de câte ori vrei să te-ntorci la el.

Doina Ruști

La Comoșteni, cu familia. Pe fundal - moara bântuită, din romanul Fantoma din moară

Interviuri (video)

Interviuri scrise

Shelf Media Group, Los Angeles,

Istoriile orașului, TVR, 2024

Doina Ruști la Leipzig, 2010: Doina Ruști, Richard Swartz.

Doina Ruști - prozatoare, nu filmmaker.

“Timpul trecut: mort dar cu pretenții.” - o credință scriitoricească.

(Patru bărbați plus Aurelius)

Slujbe și munci

• Scriitoare (proză)

• Prof. univ. dr. (Cinematografie, Universitatea Media PRO, UNATC; Universitatea din București ș.a)

• Peste 40 de ani de profesorat - toate treptele academice (din 1999 - lector univ asociat, 2001 - lector titular; 2003 - conf, 2007. profesor univ)

Doina Ruști la Gaudeamus 2024, TVR Cultural

Educație

2007 - titlul de profesor univ., cu specializarea în istoria culturii și civilizației universale; din 2010 - specializare și în istoria teatrului universal.

1. Doctorat în Științe filologice, Universitatea București

1976-1980 Facultatea de Filologie, Al. I. Cuza, Iași

1972-1976 Liceul Garabet Ibrăileanu (limbi clasice), Iași

Memento

Când am terminat facultatea aveam 23 de ani și-o față de chinez flămând. Veneam lunar la București, cu diverse manuscrise, încercând să intru într-o editură. De obicei era cineva, un portar, de care n-am putut niciodată să trec. Și-acum am dosare cu proză scurtă, care era foarte la modă pe vremea aia. De asemenea Fantoma din moară datează din aceeași perioadă.

Doina Ruști

1978: Colocviile Eminescu, Iași. Doru Pruteanu, Basil Popovici, Ioan T Morar, Sorina Ioanovici, Doina Ruști

Premii

Premiul Ion CREANGĂ al Academiei Române/2009

Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru proză (Fantoma din moară)/ 2008

Premiul Asociației Scriitorilor, București, pentru romanul Zogru, 2007

Premiul pentru proză al revistei Ateneu, 2015

Medalia de Aur a Schitului Darvari pentru merite literare, 2008

Premiul revistei Convorbiri literare, pentru proză/2006

Premiul Ad Visum, 2004 pt debut

Diploma de Onoare a Primăriei Sectorului 2, Bucuresti, 2007 Gradație de Merit, 2000, acordată de Ministerul Educației pentru  servicii aduse învățământului românesc. 

• Nominalizări: Premiul Cartea Anului (România literară și Fundația Anonimul): 2008 (Fantoma din moară), 2015 (Manuscrisul fanariot), Premiile Radio, Premiul Observatorului Cultural, Premiul Național.

Cronici, studii despre

Teze de doctorat despre

O P E R A

F I C Ț I U N E

R​omane

1. Ferenike, Humanitas, 2025

2. Platanos, Youngart, Grupul Editorial Art, 2025

3. Sălbatica, Booklet, 2025

4. Zavaidoc în anul iubirii, Bookzone, 2024

5. Paturi oculte, Litera, bpc, 2020, 2022, prefață de Petrișor Militaru

6. Homeric, Polirom, Fiction Ltd, 2019

7. Logodnica, Polirom, Fiction Ltd, 2017

8. Mâța Vinerii, Polirom, Fiction Ltd, 2017, Top 10+, 2018, Litera, 2024, prefață de Alina Bako

9. Manuscrisul fanariot (roman), Polirom, Fiction Ltd, 2015, Top 10+, 2016, Litera, 2022, prefață de Emanuela Ilie

10. Mămica la două albăstrele(roman), Polirom, 2013, Litera, 2024, prefață de Andreea Banciu

11. Patru bărbați plus Aurelius (roman), Polirom, 2011,

12. Lizoanca (roman), Ed Trei, 2009, Polirom, 2017, Litera, 2023, prefață de Pomplilia Costianu Chifu

13. Fantoma din moară (roman), Ed. Polirom, Ego. Proză, 2008, 2017, Litera, 2024, prefață Paul Cernat 

14. Zogru (roman), Editura Polirom, Iași, 2006; 2013 , Litera, 2022, prefață Raluca Andreescu

15. Omulețul roșu (roman), Ed. Vremea, București, 2004, 2012, Litera, 2021, prefață Roberto Merlo

Doina Ruști la debut, 2004, cu Ioan Groșan, Barbu Cioculescu, Silvia Colfescu

Povestiri (în volum)

• Depravatul din Gorgani, LITERA, 2023

• Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot, LITERA, 2022

• Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București (puzzle epic), Ed. Polirom, 2010

Romane și povestiri TRADUSE & publicate în alte limbi

engleză, germană, spaniolă, franceză, italiană, maghiară, bulgară, slovenă, macedoneană, sârbă, croată, turcă, ivrit, chineză, daneză, rusă, albaneză.

Guangzhou, 2018

• Dorëshkrimi fanariot* (Manuscrisul fanariot), trad. Maniela Sota* (2024, albaneză, Prishtinë).

• A malom kísértete (Fantoma din moară), trans. Szenkovics Enikő. (2024, Budapesta),

• Zogru, Les Editions du Typhon; Marseille, 2022. Trad. Florica Courriol

• The Book of Perilous Dishes, Neem Tree Press, London, 2022, 2024 (trans James Ch. Brown)

Doina Ruști, Târgul de Carte de la Londra, 2022

• L’omino rosso, Sandro Teti, Roma, 2021 (trad Roberto Merlo)

Paris, Ambasada României, 2022

• Cong Quan Shan Dao Ping Yuan De Li Zan, Si Chuan Min Zu Chu Ban She, Sichuan 2019

• La gata del viernes, Esdrújula Ediciones, Granada, 2019, tans. Enrique Javier Nogueras Valdivieso.

2019, Granada: Doina Ruști la Clubului de lectură UNESCO. Centrul Federico García Lorca, cu Enrique Nogueras, Oana Ursache.

• Ártó receptek könyve (Cartea bucatelor rele), versiunea maghairă a romanului Mâța Vinerii, Orpheusz, Budapesta,trad. Szenkovics Enikő.

• Zogru trad. Sebastián Teillier, Descontextos Editore, Santiago de Chile, 2018

• Freitagkatze, trad Roland Erb, Klak Verlag, 2018, Berlin

• Das Phantom in der Mühle , trad. Eva Wemme, Klak Verlag, 2017, Berlin

• The Truancy, The Stockholm Review Literature

Frankfurter Buchmesse, 2017: Doina Ruști printre personaje

• The Phanariot Manuscript (trans Liana Grama), Trafika Europe, Penn State, University Libraries, nr 8, 2016

• The lover (trans Andrew Davidson), Trafika Europe, Penn State, University Libraries, nr 8, 2016

• Eliza (Lizoanca) trans. Alexandra Kaitozis, Antolog, 2015, Skopje

• Eliza a los once años, Ediciones Traspiés, Granada, 2014 (trans Enrique Nogueras)

• Lizoanca tizenegy évesen trans. Szenkovics Enikő Orpheusz Kiadó, Budapest, 2015

• Fenerlilere ait elyasmasi eser (Manuscrisul fanariot), frag, trans. Leila Unal, Sözcükler , 58, aprilie, 2015, Istanbul

• Zogru, Sétatér Kulturális Egyesület, 2014, prin bursa "Franyó Zoltán", oferită de guvernul maghiar (trans Szenkovics Enikő)

• Lizoanca, Horlemann Verlag, Berlin, 2013 (trad Jan Cornelius)

Berlin: Jan Cornelius, Doina Ruști, Georg Aescht, Gabriela Adameșteanu

• Lisoanca, Rediviva Edizioni, Milano, 2013 (trad Ingrid Beatrice Coman)

• Apartamentul 26, trans. Oana Ursulesku, Koracic, Belgrad, 2013

• L’omino rosso, Nikita Editore, Firenze, 2012 (trad Roberto Merlo)

• Bill Clinton’s Hand, Bucharest Tales, New Europe Writers, 2011, (coord:A. Fincham, J. G Coon, John a’Beckett)

• Kareli gomlek ve Bukreș'teki Bașka On Hadise (Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București), trans. Cristina Dincer, Kalem Kultur Yaynlari, Istanbul, 2011

• I miei ginecologi, in Compagne di viaggio, Sandro Teti Editore, 2011 (trad Anita Bernacchia) (coord Radu Pavel Gheo, Dan Lungu)

• Ura pri univerzi, Zgodbe iz Romunije, Sodobnost International, Ljubljiana, 2011.

• Zogru (trad. Roberto Merlo), Ed Bonanno, 2010, Roma; Catania

• L’omino rosso (trad Roberto Merlo) în Il romanzo romeno contemporaneo, Ed. Bagatto Libri, 2010, Roma.

Roma: Stefano Petrocchi, Mircea Cărtărescu, Doina Ruști, Oana Bocșa Mălin, Horia-Roman Patapievici

Doina Ruști, 2026. Foto pt presă.

Doina Ruști în Italia, cu romanul Omulețul roșu

• Zogru (frag.) și prezentare biobibliografică, în 11 books contemporary romanian prose, Ed. Polirom, 2006, traducere de Alistair Ian Blyth

• Zogru (roman), Balkani Publishing House, Sofia, trad: Vasilka Alexova, 2008.

• Învingătorul - antologia revistei Nagyvilag (trad. Noémi László), Budapesta , sept/ 2010

• Cristian (trad. în fr. Linda Maria Baros), Paris, rev Le Bateau Fantôme , no. 8, 2009, ed. Mathieu Hilfiger

• Cristián (trad. Sebastián Teillier), Madrid, rev. El fantasma de la glorieta, nr. 16/2008,

• The beginning (poem), in Under a Quicksilver Moon, 2002, SUA, Library of Congress,

• Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade (frag.) în La Jornada Semanal, nr. 455; 456, 2003 (traducere: José Antonio Hernández García)

TOATE

Leipzig, 2018: Doina Ruști & Filip Florian, Cătălin Mihuleac

Leipzig: Doina Ruști și Lizoanca

„Ce ascunde lumea în cărți? Bani? Bilete de dragoste? Flori presate?

Scria sedus de cerneala apoasă, pe care o urmărea cum se usucă, aducându-și aminte, pentru un fulgerător rest de secundă, cerneala fără sfârșit a profesorului Poenaru, fără ca această amintire veche să-l îndepărteze de literele militărești ori de gândul persistent că scrisul lui ar putea să moară în curând, șters de niște ape dezlănțuite, ori odată cu hârtia făcută bucățele de mâinile unui necunoscut. Firește, nu se gândea la eternitate, ci doar la acel timp victorios, când ochii lui vor descifra această primă scrisoare. Ceea ce însemna un drum lung și prăfuit, văzut cu ochii minții ca un taifun ridicat din coșul unui poștalion fără culoare…"

Doina Ruști - Open source, roman în lucru

SERIE DE AUTOR Litera:

• Lizoanca, 2023

„I-ar fi putut zice Eliza, Eli ori Lizica. Dar nu i s-ar fi potrivit. Pe când Lizoanca era ca o mănușă: o arăta ursuză și greu de clintit."

• Paturi oculte, Litera, 2023

• Cămașa în carouri, 2023

• Fantoma din moară, 2024

• Mâța Vinerii, 2024

• Mămica la două albăstrele, 2024

• Manuscrisul fanariot, 2026

Cărți la Altex

EU-China Festival, 2018: Doina Ruști, Li Songzhang

Povestiri în Antologii, manuale

• Anonima, în Femei, bărbați și faptele lor, Litera, 2023

• Găbițu, în Retoversiuni, Paralela 45, 2023

• Pădurea albastră, manual cl a VII, Litera, 2024

• Cocrișel, în Când viitorul era mic (coord.Florentina Sâmihăian) cuvânt-înainte de Liviu Papadima, ilustraţii de Oana Ispir Dan Ungureanu; ART, Arthur, 2021

• Herr, în Treisprezece, Litera, BPC, 2021

• Platanos, manual pt clasa a VIII-a, Ed. ART, 2020

• Secretul, „Antologia Echinox”, nr.1, 2018

• Kant and Max, în antologia „PEN95 România”, 2017

• Uniune europeană, în volumul Cum iubim, Editura Vellant, 2016

• Visul spiridușului, în Cel mai mult și mai mult, Arthur, 2017

• Milițianul pierdut, în volumul Scriitori la poliție, Polirom, 2016

• Prințul Avolo, în volumul Cui i-e frică de computer? Coord. Tina Sinmihăian, Liviu Papadima, Editura Arthur, 2013

• Amănunte pierdute, în „Literatura română contemporană”, antologia „Echinox”, 2011

Ambasada României, Paris: ​ Sena Latif, Doina Ruști, Ruxandra Mangu, 2022

news.ro: Doina Ruști la Paris

Doina Ruști, la Granada, eveniment UNESCO

Nuvele și povestiri în periodice

• Mastichinus, Adevărul, 1 04 2025

• Baticul, Opt motive,nr 88, 2021

• Muzeul manuscriselor, Opt motive, nr 74, 2021

• Ușa secretă, Opt motive nr 30, 2020

• Dincolo de întâmplări, revista „Iocan”, 2018

• Umbra perfidă a unei iubiri, revista „Apostrof”, nr. 8, 2016

• Uniune europeană, în volumul Cum iubim, Editura Vellant, 2016

• Milițianul pierdut, în volumul Scriitori la poliție, Polirom, 2016

• Cream Truffles, „România literară”, nr. 31, 2015

• Pădurea Râioasa, „Ramuri”, nr. 2, 2014

• 35 de minute după, „România literară”, 2014

• Vizita, „România literară”, nr. 8, 2013

• Fiatul negru, „Viața românească”, nr. 9-10, 2013

• Prințul Avolo, în volumul Cui i-e frică de computer? Coord. Tina Sinmihăian, Liviu Papadima, Editura Arthur, 2013

• Trattoria Amore, „Catchy”, 30 aprilie, 2012

• Cinematograful din mall, „România literară”, nr. 7, 2012

• Criptele ADN-ului, „Ziarul financiar”, 15 iunie, 2012

• Amantul, „România literară”, nr. 29, 2011

• Cum a început blazarea lui Cici Bezergheanu, „Bucureștiul Cultural”, nr. 107, 19 iulie, 2011

• Magazin provincial, „Obiectiv Cultural”, 2 mai, 2011

• Fluierul roșu, revista „Timpul”, martie, 2011

• Apartamentul 26, „Timpul”, martie, 2011

• Amănunte pierdute, în „Literatura română contemporană”, antologia „Echinox”, 2011

• Cerceii cu topaze, „Bucureștii Vechi și Noi”, Editura Subiectiv, 2011 (coord. Andrei Slăvuțeanu)

• Năltărogul, „Bucureștii Vechi și Noi”, Editura Subiectiv, 2011 (coord. Andrei Slăvuțeanu)

• Mult așteptatul ceas al D-nei Glodeanu – „revista 22”, „Bucureștiul Cultural”, nr. 103, 2010

• Diavolul îndrăgostit, „Revista la plic”, nr. 4, 2010, Chișinău

• Mâna lui Bill Clinton, „revista 22”, „Bucureștiul Cultural”, nr. 95, 2010

• Mesajul din sticlă, „Mnemosyning”, „Triade”, 2010

• Amiaza unui manaf ucigaș, „România literară”, nr. 25, 2010

• Spiridușul de pe strada Batiște, „Luceafărul de dimineață”, nr. 1-2, 2010

Lecturi publice la Biblioteca Națională: Doina Ruști, Lucian Mîndruță

• Dincolo de poarta mov, în volumul Care-i faza cu cititul, Editura Art, 2010 (coord. Liviu Papadima, Tina Sâmihaian)

• Învingatorul - „Convorbiri literare”, martie, 2009

• Darul lui Marțisara, în volumul Bookătăria de texte, „Clubul ilustratorilor” (coord. Florin Bican), 2009 (volum colectiv)

• Prăvălia de peruci, „România literară”, nr. 52, 2009

• Poveste de Paște, „România literară”, nr. 15, 2009

• O crimă și patru oameni care trăncănesc, revista „Hyperion”, 1-3, 2009 (povestire scrisă în 1990)

• Lacătul și cheia, „România literară”, nr. 45, 2008

• SIGCHLD, fork () and sleep (), sub titlul Lecția de istorie, „România literară”, nr. 29, 25 iulie, 2008

• Cireșele din asfalt în volumul „Farse, lacrimi și o găleată de sânge”, Editura Limes, 2008 (coordonator Mircea Petean) - antologia USR

• Unchiul meu, poștașul, „Mozaicul”, nr. 4, 2008

• Uniune europeană, „România literară”, nr. 48, 2007

• Cristian, „România literară”, nr.17/2007

• Țâțe, în volumul „Povești erotice românești”, Editura Trei, 2007

• Lângă Biserica Sf. Silvestru, „Convorbiri literare”, noiembrie, 2006

• Lulu, „Vatra”, nr. 11-12, 2005

• Mesajul, „Viața Românească”, nr. 8-9, 2004

Povestiri în ziarul Adevărul (blog)

Povestiri, pe larg

NONFICȚIUNE

TEZA DE DOCTORAT :

Simbolurile alterității în literatura română (Facultatea de Litere, Universitatea București, 2000), publicată sub titlul Dicționar de teme și simboluri din literatura română , Univers Enciclopedic, 2002; ed a II-a, revăzută și adăugită, Polirom, 2009

Alte cărți (nonficțiune):

• Bestiarul cantemirian (2007)

• Literatură universală (2007),

• Scriitori români ( 2007),

• Enciclopedia culturii umaniste (2006),

• Mesajul subliminal în comunicarea actuală (2005),

• Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade (1997, 1998, 2005, 2018): TEXT INTEGRAL, aici

• Presa culturală (2002).

Cursuri, manuale (11 manuale pentru liceu, achiziționate de Ministerul Educației, prin licitație națională) s.a.

#Articole (50):

• The Freedom in the 18th Century, Cinematographic Art, nr 17, 2016

• A Greek Who Gave Up His Freedom in the Eighteenth Century: An Unpublished Document, Eighteenth Century Studies, vol 47, nr 4, Summer 2014

• The Film Actor versus The Theater Actor: "Cazul Gavrilescu" (The Gavrilescu Case) and "Pescuit sportiv" (Hooked), European Scientific Journal, vol 10, nr 5 2014, (ISI) . (coautor & Adrian Titieni)

• .Communication resources and the consequences of linguistic censorship: The Red Man - rev. Semiotica (Editor in-chief. Marcel Danesi, Mouton de Gruyter), vol 172 - 1/4, p. 261, 2008 (ISI) s.a.

Doina Ruști și Ioana Pârvulescu, la Biblioteca Națională

Lecturi, evenimente (arhiva foto)

Accademia di Romania, Roma, 2021: Oana Boșca-Mălin, Doina Ruști, Rudolf Dinu

Adaptări cinematografice și scenarii

Mai multe povestiri și proiecte literare ale mele au fost adaptate pentru film. Proza mea a generat o serie de scurtmetraje, lungmetraje în dezvoltare și documentare selectate în festivaluri internaționale, confirmând potențialul cinematografic al universului meu ficțional.

IMDb Filme** (playlist)**

Adaptări de film după proza Doinei Ruști (selecție)

Cristian — scurtmetraj de ficțiune (scenariu & regie) Adaptare după povestirea din volumul  Cămașa în carouri. Selecții: Cannes Short Film Corner, Goa Festival, CineFest Los Angeles, Windsor Independent Film Festival, Les Films de Cannes à Bucarest. Premiu: Cel mai bun film străin, Christian International Film Festival, Florida.

Mediafax

• Cristian - integral

Umbra perfidă a unei iubiri — scurtmetraj de ficțiune (scenariu & regie) Adaptare după povestirea omonimă. Selecții: Ascona Film Festival, Cinefest Los Angeles, Dona i Cinema – Mujer y Cine. Premiu: Cel mai bun film, RomCon 2017.

Apartamentul 26 — scurtmetraj (regia Alexandra Băilă) Adaptare după povestirea omonimă. Selecție: Ascona Film Festival.

Escrocheria — scurtmetraj (regia Cristian Panaitescu) Adaptare după povestirea omonimă. Selecție: Ascona Film Festival.

35 de minute după — scurtmetraj (regia Cristi Toporan) Adaptare după povestirea omonimă. Selecții: Berlin Short Film Festival, Los Angeles CineFest, Lyon International Film Festival, International Shorts Washington DC.

Cream Truffles — lungmetraj de ficțiune, în dezvoltare (finanțare CNC) Adaptare după povestirea omonimă.

Scenarii și proiecte documentare (selecție)

Cartea soldatului — documentar (scenariu & regie, cu Marius Donici), 2018

Comoara naivă — documentar (regia Copel Moscu), 2018 Călugărițele vrăjitoare — documentar, Paradox Film, 2018 Dansul Soarelui — documentar (regia Cornel Gheorghiță) Selecții: Festivalul de Film de la Montreal, Festivalul de la Montpellier.

185 de ani de existență a Arhivelor Naționale — documentar, 2016 Colecționarul de meteoriți — documentar (regia Copel Moscu) Eternitatea numerelor pare — proiect CNC Robul grec — documentar în dezvoltare (Elephant Film)

Miracolul de la Tekir — lungmetraj (adaptare și dialoguri), Elephant Film Zürich Premiu: Cel mai bun film elvețian, Zurich Film Awards.

Cu Alexandru Papadopol

Scenarii scrise si nefinalizate cinematografic:

LM: Zogru (Media Pro Pictures), In vitro Magdalenae (Saga), Aurelius (Saga), Roz (r Napoleon Helmis), Bucătarul (prod: Dan Burlac), Fantoma din moară, Coletele, Adulter, după romanul Mămica la două albăstrele, (Strada), LM, ficțiune, Anii frumoși (Pintadera Film)

Bibliografie critică și studii despre opera Doinei Ruști. www.doinarusti.ro/despre.html#_biblio

Vezi și Receptare critică și BIBLIOGRAFIE

accesat în 2025.

Doina Ruști, portret de autor, 2026

Identitate autor (surse de autoritate)

• Wikipedia (RO)

• Wikipedia (EN):

• VIAF: https://viaf.org/viaf/19221861

• ISNI: https://isni.org/isni/0000000109584995

• Library of Congress (LCCN): https://id.loc.gov/authorities/names/no00027741

Bibliografie critică și studii despre opera Doinei Ruști

Alcătuită de Pompilia Chifu

Selecție de studii, articole și lucrări academice dedicate operei semnate de Doina Ruști, publicate în reviste, volume colective și baze de date internaționale (peste 200 de exegeze).

Vezi si Receptarea critică

1.DESPRE

I. Studii critice, monografii și volume academice

Studiu reper:

Dumitru-Mircea Buda – „Homeric or about the magical powers of storytelling”, Acta Marisiensis. Philologia, vol. 1 (2019), issue 1;

I.1. Studii teoretice, capitole de volum, enciclopedii, monografii

• Dan C. Mihăilescu – Femeie cu omuleț, în Literatura română în postceaușism, II. Prezentul ca dezumanizare, Polirom, 2006

• Dan C. Mihăilescu – Literatura românească în postceaușism. II. Proza, cap. „Realismul apocaliptic și deriziunea”, Polirom, 2006

• Roberto Merlo, Quaderni di studi.., nr 5, 2010, Edizioni dell’Orso, Torino

• Mircea Muthu - cap. Manuscrisul fanariot, în Balcanismul românesc, Școala Ardeleană, 2017, p. 713.

• Catrinel Popa - Trecutul ca poveste, Pro Universitaria, 2021.

• Alina Bako - Cartografii ficționale. Perspective asupra prozei românești, Casa Cărții de știință, 2025

• Geo Vasile – Elixirul narațiunii, în Romanul sau viața. Prozatori europeni, MNLR, 2007

• Dumitru Augustin Doman – Avatarurile unui duh, în Cititorul de roman, Ed. Pământul, 2010

• Emanuela Ilie – Fantastic și alteritate, Junimea, 2013

• Roberto Merlo - Zogru di Doina Ruști, tra storia e mito, in vol. Quaderni di Studi Italieni e Romeni, 5, 2010, Edizioni dell’Orso, pp. 121-136

• George Marcu – Personalități feminine contemporane din România, Meronia, 2013

• Andrei Simuț – Romanul românesc postcomunist…, EMLR, 2015

• Roberto Merlo - “Ritorno a Babele", Neos Edizioni, 2016, Torino

• Călin Teutișan – „Fantasticul levantin”, în Enciclopedia imaginariilor din România, coord. Corin Braga, Polirom, 2020

• Jeffrey Andrew Weinstock – The Ashgate Encyclopedia of Literary and Cinematic Monsters, Routledge, 2014

• Elena Crașovan – The World of the Living Dead…, Dacoromania Litteraria, 2017

• Tania Radu – Jocuri riscante, în vol. Chenzine literare, Humanitas, 2014.

• Catrinel Popa – The Fantastic Revisited in East-Central European Contemporary Fiction, 2019

• Raluca Andreescu, în vol . Studies in Gothic Fiction, Zittaw Press, 2011

• Adriana Raducanu - Confessions from the Dead: Reading Ismail Kadare’s Spiritus as a ‘Post-Communist Gothic’ Novel, în Postcolonial Europe? Essays on Post-Communist Literatures and Cultures, Editors: Dobrota Pucherova and Robert Gafrik, Brill, 2015

• Alina BAKO - Images of Alterity in the Contemporary Feminine PROSE, Speculum, 2017

• Dana Bădulescu, Maria-Sabina Draga Alexandru and Florina Năstase** (ed)- Women’s Imaginary Cooking and Appetites Across Cultures**: Studies in Literature. Cambridge Scholars Publishing, 2025

• Pompilia Chifu – Doina Ruști, un personaj în propria carte, Casa Cărții de Știință, 2025 (studiu monografic)

În volumul recent, Cartografii ficționale, semnat de *Alina Bako, dedicat geoliteraturii și geografiei literare, proza Doinei Ruști este analizată într-un capitol distinct, intitulat Despre frontiere, limite și alte tărâmuri. Studiul o plasează într-un cadru comparativ alături de autori canonici precum Slavici, Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mircea Cărtărescu și Norman Manea, insistând asupra dimensiunii spațiale, simbolice și de frontieră a ficțiunii sale.*

I.2 Studii academice și articole în reviste de specialitate (peer-reviewed)

• Christene d’Anca – Mediating a loss of history…, Journal of European Studies, 2018

• Dana Sala – Alessandro Baricco’s Seta and Doina Ruști’s Manuscrisul fanariot, 2015

• Alina Puskás-Bajkó – Maiorca or on the gipsy magic realism…, Journal of Romanian Literary Studies, 2021

• Florina Cotoară – Zogru – the Initiating Journey, JRLS, 2017

• Dumitru-Mircea Buda – Homeric or about the magical powers of storytelling, Acta Marisiensis, 2019

• Cristina Balinte – The memory crisis…, Philology & Cultural Studies, 2017

• Ilona Bădescu - Structuri comparative referitoare la corpul omenesc în Manuscrisul fanariot de Doina Ruști, Analele Universității din Craiova, Lingvistică, nr 1-2, 2022, pp 237-253. CEEOL

• Inga Duță – Opoziții expresive în Ciudățenii amoroase…, 2024

• Simona Antofi, Gastronomie și literatură în romanul Doinei Ruști, Mâța Vinerii, Analele Universității Ștefan cel Mare, din Suceava

• Alina Bako – Contemporary Romanian Historical Fiction…, 2025

• Valeska Bopp-Filimonov, Saddening Encounters. Children and Animals in Romanian Fiction and Beyond Saddening Encounters. Children and Animals in Romanian Fiction and Beyond, Studia Universitatis Babes-Bolyai, 67/2022

• Raluca Andreescu - A Pilgrim Through Mortal Blood: A Post-Communist Rewriting of the Western Vampire, ResearchGate, 2011.

• Emanuel Lupașcu - Bucureștiul fanariot, Reasearch Gate, 2024

• Gabriela Chiciudean- Lizoanca, wounds and cruel reality, Swedish Journal of Romanian Studies, vol 8, nr 2, 2025

• Carmen Adriana Gheorghe - The Book and the Separate Room, Trivent, 2025

• Simona ANTOFI, Despre magie și eros în actualitate – Doina Ruști, Homeric, ,,Comunicare interculturală și literatură” – ,,Communication interculturelle et littérature”, 2019, vol. 26, nr.1

• Amalia Drăgulănescu - Aspects of the New Romanian Magical Realism in the Novel Homeric by Doina Ruști , „Journal of Romanian Literary Studies” - International Romanian Humanities Journal, Arhipelag XXI Press, Târgu-Mureș, 2025

• Emanuela Ilie - Lizoancala la 11 ani. Copilărie devastată, sexualitate și abuz, Annales Universitatis Apulensis. Series Philologica, No. 25/1/2024

• Amalia Drăgulănescu - Fascination and Aversion* – the Imaginary of the Phanar at Three Romanian Writers*, Studii și cercetări științifice. Seria filologie, 53/2025

• Gheorghe Glodeanu - Doina Ruști și provocările imaginarului, Steaua, vol 74, nr. 5, mai 2023, ProQuest.

• ***Doina Rusti. Lumi, istorii, combinații simbolice , volum omagial de studii, coord. Emanuela Ilie, Vasiliana, 2022

II. Studii dedicate unor romane sau cicluri narative

II.1. Manuscrisul fanariot (The Phanariot Manuscript)

• Adrian Jicu – „Manuscrisul fanariot – un roman fabulos”, Ateneu, nr. 10, octombrie 2015.

• Valeria Manta Taicuțu – „Manuscrisul fanariot”, Cafeneaua literară, decembrie 2015.

• Călina Bora – „Manuscrisul fanariot”, Steaua, nr. 7–8, 2015.

• Magdalena Popa Buluc – „Manuscrisul faanriot”, Cotidianul, 7 aprilie 2015.

• Tudorel Urian – „Misterele și farmecul Bucureștilor (Manuscrisul fanariot)”, Viața Românească, nr. 11, noiembrie 2015, p. 8.

• Ioan Groșan – „Un roman-revelație”, Observator cultural, nr. 792, 2 octombrie 2015.

• Mihaela Grădinaru – „Prizonieri în manuscris”, Cronica veche, nr. 10, octombrie 2015.

• Dan Cristea – „O versiune poematică de roman istoric”, Luceafărul de dimineață, nr. 7, iulie 2015, p. 4.

• Mariana Criș – „Manuscrisul fanariot”, Cultura, nr. 525, 18 iulie 2015.

• Stelian Țurlea – „Simplitatea deschide calea spre grandoare: Manuscrisul fanariot de Doina Ruști”, Ziarul financiar, 21 mai 2015.

• Adrian G. Romilă – „Decor fanariot”, Convorbiri literare, mai 2015.

• Lucian Alecsa – „Manuscrisul fanariot”, Hyperion, nr. 4–5–6, 2015.

• Cristian Teodorescu – „Manuscrisul fanariot”, Cațavencii, 16 aprilie 2015.

• Alina Purcaru – „Idile din Bucureștiul fanariot”, Observator cultural, nr. 770, 1 mai 2015.

• Gabriela Gheorghișor – „Magia poveștii”, Ramuri, nr. 4, 2015.

• Luminița Corneanu – „Dragoste în Bucureștiul fanariot”, România literară, 3 aprilie 2015.

• Emanuela Ilie – „Mansuscrisul fanariot”, Convorbiri literare, martie 2016.

• Mircea Muthu – „Manuscrisul fanariot. Cuvânt, stil”, Apostrof, nr. 4 (311), aprilie 2016 (link în listă).

• Gabriel Enache – „Manuscrisul fanariot”, Cultura de sâmbătă, 3 martie 2016.

• Dana Sala – „Alessandro Baricco`s Seta (Silk) and Doina Ruști's Manuscrisul fanariot (The Phanariot Manuscript)”, în Weaving a Narrative from Metamorphoses, 2015, ALLRO, vol. 22, articol cod 487-121.

• Alina Puskás-Bajkó – „Maiorca or on the gipsy magic realism of seduction in Doina Ruști’s Manuscrisul fanariot”, Journal of Romanian Literary Studies, nr. 6/2021, p. 546.

• Ilona Bădescu – „Structuri comparative referitoare la corpul omenesc în Manuscrisul fanariot de Doina Ruști”, Analele Universității din Craiova, Lingvistică, nr. 1–2, 2022, pp. 237–253 (CEEOL).

• Claudia Nițu, Lupta pentru identitate și libertate în Manuscrisul fanariot, Elefantul de bibliotecă

• Bianca Burța Cernat – „Ficțiune și magie în Bucureștiul fanariot”, Observator cultural, nr. 863, 2017.

• Gabriela Gheorghișor – „Bucureștiul fanariot din mărgeanul vrăjit”, Ramuri, nr. 4, 2015 (link în listă).

• Alina Bako – „Contemporary Romanian Historical Fiction as a Mediating Transistor of the ‘Zemiperiphery’ (Manuscrisul fanariot)”, Studia Universitatis, Philologia, 2025, vol. 70.

• Inga Druță – „Opoziții expresive în ‘Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot’”, în Limbă, Literatură, Folclor (articol; link IDS/IBN în listă).

• Inga Duță – „Opoziții expresive în Ciudățenii amoroase…”, Cercetări lingvistice, 1, 04.2024 (Institutul de Filologie „B.P.-Hasdeu” al USM).https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/207030

II.2. Fantoma din moară (The Ghost in the Mill)

• Christene d’Anca – „Mediating a loss of history in Doina Rusti’s The Ghost in the Mill”, Journal of European Studies, vol. 48, 3–4 (2018), pp. 265–277; First published Oct 22, 2018.

• Andrei Simuț – „Panoramări ficționalizante ale trecutului comunist: Un singur cer deasupra lor, Fantoma din moară, Pupa russa”, în Romanul românesc postcomunist…, EMLR, 2015.

• Doris Mironescu – „Fantoma din moară”, Suplimentul de cultură, 9–15 mai 2009, p. 10.

• Constantin Dram – „Memoria multiplă a romanului”, Convorbiri literare, nr. 10, octombrie 2008.

• Mihaela Ursa – „Istoria la MAX”, Apostrof, nr. 11, 2008.

• Adrian Neculau – „Moara, fantomele, frica”, Ziarul de Iași, 27 aprilie 2009.

• Adriana Bittel – „Doina Ruști: Fantoma din moară”, Formula AS, nr. 854, 21.02.2009.

• Radu Nedelcuț – „Look back in anger”, Noua literatură, aprilie 2009.

• Silviu Gongonea – „Fantoma din moară”, Mozaicul, nr. 7/2009.

• Ovidiu Șimonca – „Fără patetisme…”, Observator cultural, nr. 465, 2009.

• Dan Cristea – „În căutarea originilor (In seeking the origins)”, Luceafărul, nr. 1, 2009.

• Mihai Iovănel – „Travelling circular”, Cultura, nr. 4, 29.01.2009.

• Bianca Burța Cernat – „Reabilitarea iluziei realiste”, Observator cultural, nr. 459, 29.01.2009.

• Șerban Axinte – „Memorie și suspans”, Observator cultural, nr. 459, 29.01.2009.

• Paul Cernat – „Comunismul românesc în moara realismului magic”, Revista 22, „Bucureștiul cultural”, nr. 2, decembrie 2008.

• Adriana Stan – „Fantoma din moară”, Cultura, 29.01.2009.

• Lucian Alexa – „Fantoma din moară”, Evenimentul zilei, 26 septembrie 2009.

• Constantin Dram – „Realitatea în luptă cu ficțiunea”, Convorbiri literare, aprilie 2008.

• Horia Gârbea – „Eveniment editorial: Fantoma din moară”, Săptămâna financiară, 03.10.2008; și Luceafărul, nr. 32/2008.

• Markus Bauer – „International aktuelle themen… [Fantoma din moară]”, Neue Zürcher Zeitung, 04.01.2018.

• Elena Crașovan – „The World of The Living Dead…”, Dacoromania Litteraria, IV/2017, pp. 93–109.

II.3. Zogru

• Roberto Merlo – „Zogru di Doina Ruști, tra storia e mito”, în Quaderni di Studi Italieni e Romeni, nr. 5, 2010, Edizioni dell’Orso, pp. 121–136.

• Horia Gârbea – „Nu vă feriți de Zogru! Poate e oricum prea târziu…”, Săptămâna financiară, 27 martie 2006.

• Cristina Bălinte – „Un personaj năstrușnic și o poveste salvată”, Revista Cultura, 6 aprilie 2006.

• Constantin Dram – „Zogru”, Convorbiri literare, aprilie 2006.

• Alex Ștefănescu – „Fantezie fără limite”, România literară, 21 aprilie 2006.

• Luminița Corneanu – „Revenirea la poveste”, Mozaicul, anul X, nr. 5 (103), 2007.

• Gabriel Coșoveanu – „Cu înțelegere despre duhuri”, Ramuri, nr. 9, septembrie 2006.

• Alex Ulmanu – „Zogru”, Evenimentul zilei, 29 septembrie 2006.

• Lucian Alecsa – „O nouă entitate literară”, Evenimentul de Botoșani, 20 octombrie 2006.

• Silviu Gongonea – „Povestea duhului Zogru”, Argos, 30 ianuarie 2008.

• Bojidar Kuncev – „Despre soartă în Zogru”, Literaturni Balkani (Sofia), nr. 1/2009.

• Daniela Petroșel – „Zogru sau pelerin prinsângele muritor”, Anale, Univ. „Ștefan cel Mare”, Suceava, 2008.

• Andreea Răsuceanu – „Zogru – între saga marqueziană și romanul de atmosferă”, Viața Românească, nr. 8–9, 2006.

• Florina (Moldovan) Cotoară – „Zogru – the Initiating Journey”, Journal of Romanian Literary Studies, nr. 11, 2017 (Arhipelag XXI).

• Nineta Milea – „Current Romanian Novel – ‘Zogru’ – Doina Ruști”, în Reading Multiculturalism. Human and Social Perspectives, coord. Iulian Boldea, Arhipelag XXI, 2021.

• Pedro Gandolfo – „Un espíritu ligeramente inquieto (Zogru)”, El Mercurio (Chile), 19 august 2018.

• Marco Dotti – „Zogru”, Il Manifesto, 15 mai 2011.

• Roumiana Stankeva – „Zogru”, Cultura, Sofia, 13 mai 2011.

• Leonardo Sanhueza – „Llega a Chile un espíritu mortífero…”, Las Últimas Noticias, 7 mai 2018.

• Gianluca Veneziani – „Gli allegri assassini venuti dall’Est…”, Il Libero Quotidiano (Torino), 18.05.2012.

II.4. Lizoanca la 11 ani (Eliza/Lizoanca at Eleven)

• Ramón Acín – „Eliza a los once años. Doina Ruști”, în Turia, nr. 115, Instituto de Estudios Turolenses, 2015, p. 323.

• Adina Mocanu – „La Vulnerabilidad de las niñas en la transición postcomunista: Doina Ruști y Nora Iuga”, în La infancia en femenino: las niñas, Icaria Editorial, Barcelona, 2016.

• Tania Radu – „Vitalitate în sens negativ (Lizoanca)”, Revista 22, 7 aprilie 2009.

• Vintilă Mihăilescu – „Lizoanca”, Dilema veche, 16 aprilie 2009.

• Gelu Ionescu – „Doina Ruști: Lizoanca”, Apostrof, nr. 10/2009.

• Claudiu Zeppel – „Lizoanca”, Deutsch-Rumänische Hefte, Jahrgang XVII, Heft 1, Sommer 2014.

• Zsidó Ferenc – „Lizoanca”, Székelyföld, 4/2016.

• Nagy-Horváth Bernadett – „Lizoanca”, Ambroozia, 2/2016.

Mai mult, aici

II.5. Homeric

• Gelu Diaconu – „Homeric”, O mie de semne, 10 octombrie 2019.

• Serenela Ghițeanu – „O magică odisee valahă”, Revista 22, 15 octombrie 2019.

• Stelian Țurlea – „O carte pe zi: Homeric”, Mediafax, 18 octombrie 2019.

• Elvira Sorohan – „Orașul sub zodie nefastă”, Observator cultural, 31 octombrie 2019.

• Dorica Boltașu – „Lumea nevăzută a Gorganilor”, Litermania, 09 noiembrie 2019.

• Oana Dușmănescu – „Homeric”, Libertatea, 22 noiembrie 2019.

• Oana Marinescu – „Homeric, în labirint”, Perspective, 14 decembrie 2019.

• Pompilia Chifu – „Homeric: rădăcinile epopeice ale dorinței”, Evenimentul Zilei, 13 decembrie 2019.

• Dumitru-Mircea Buda – „Homeric or about the magical powers of storytelling”, Acta Marisiensis. Philologia, vol. 1 (2019), issue 1; DOI 10.2478/amph-2022-0014 (cum apare în listă).

• „Aspecte ale imaginarului în opera Doinei Ruști”, în Texte și discipline în dialog. Perspective comparatiste și comunicaționale, ed. Alina Țenescu, Carmen Popescu, Editura Universitaria Craiova, 2019, pp. 31–38.

• Chifu, Georgeta Pompilia – „O călătorie homerică pe tărâmul ficțiunii”, în Analele Universității „Dunărea de Jos” din Galați, Vol. II, 2019.

II.6. Paturi oculte

• Eugen Cadaru - Metafizica fenomenului oniric, La Punkt

• Ioana Cistelecan - Cartea miriapod, Familia, 22 feb, 2021

• Petrișor Militaru – „‘Paturi oculte’ de Doina Ruști. Inserții suprarealitate”, Mozaicul, nr. 11–12/2021.

• Serenela Ghițeanu - Foșnetul cosmic al frunzelor de roșcov, Revista 22, 8 decembrie, 2020

Mai mult aici

II.7. Mâța Vinerii / The Book of Perilous Dishes

• Gabriela Gheorghișor – (cronică la „Mâța…”), Ramuri, martie 2017.

• Marius Miheț – „Un fantasy fanariot”, România literară, nr. 11, 2017.

• Simona Antofi – „Gastronomie și literatură în romanul Doinei Ruști, Mâța Vinerii”, Analele Universității Ștefan cel Mare, Suceava.

• Grațiela Popescu, Fairy Tales. Narațiune scenarizată și barochism, Caiete critice, nr. 10 (372), 2018:http://caietecritice.fnsa.ro/wordpress/wp-content/uploads/2012/09/CC-10-2018.pdf

Mai mult aici

II.8. Patru bărbați plus Aurelius

• Daniel Cristea-Enache – (cronică la Patru bărbați plus Aurelius), Observator cultural, nr. 588, 19 august (anul nu apare în listă).

• Lucian Alexa – „Patru bărbați plus Aurelius”, Hyperion, nr. 5, 2011, p. 79.

• Gabriela Gheorghișor – „Inevitabilitatea literaturii (despre Patru bărbați…)”, Luceafărul de dimineață, 25 mai 2011.

II.9. Cămașa în carouri și alte zece întâmplări din București

• Horia Gârbea – „Cărți noi. Doina Ruști: Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București”, Luceafărul de dimineață, nr. 14/2010.

• Cătălin Sturza – „Mesaj într-o sticlă de aer”, Observator cultural, 16.04.2010.

• Emanuela Ilie – „Cămașa în carouri”, Convorbiri literare, iulie 2010.

• Gabriela Gheorghișor – „Cămașa în carouri”, Dilemateca, mai 2010.

• Adriana Bittel – „Cămașa în carouri”, Formula AS, nr. 916, 2010.

• Margareta Bineață – „Între universuri paralele” [despre Cămașa în carouri…], Litere (Găești), an. 11, nr. 7 (iulie 2010), pp. 18–20.

• Victor Cubleșan – „Ludicul bine controlat” [despre Cămașa în carouri], Steaua (Cluj-Napoca), an. 61, nr. 4/5 (apr.–mai 2010), pp. 78–79.

II.10. Omulețul roșu

• Mircea Mihăieș – „Cărți la control: Doina Ruști – ‘Omulețul roșu’”, Cotidianul, 13–14 august 2005, p. 17.

• Horia Gârbea – „Omulețul roșu”, Ziua literară, 22 ianuarie 2005.

• Constantin Dram – „Vinculum vinculorum…”, Convorbiri literare, februarie 2005 (nr. 110 în listă).

• Liviu Antonesei – „Bursa cărților: Omulețul roșu”, Timpul, martie 2005.

• Mara Magda Maftei – „Drama omului în postmodernitate”, Viața Românească, nr. 5/2005, pp. 109–112.

• Tudor Negoescu – „Omulețul roșu”, Ramuri, nr. 5–6 (1067–1068), mai–iunie 2005.

• Luminița Marcu – „Un roman care ar fi meritat premii literare”, Ziua, 12 octombrie 2005.

• Geo Vasile – „Hierointernetul sau certitudinea iluziei narative”, Luceafărul, nr. 13, 6 aprilie 2005.

• Dan C. Mihăilescu – „Femeia cu omuleț”, Ziarul de duminică, 8 aprilie 2005.

• Mircea Platon – „Note de lectură”, Rost, februarie 2005.

II. 11. FERENIKE

• Adrian Lesenciuc, Ferenike. Metalepsa, Cultura, 26 02 2025

• Petre Nechita, Ferenike, Catchy, 26 02 2025

• Serenela Ghițeanu, Un timp regăsit, 4 03 2025, Revista 22,

• Oana Dușmănescu,Lumile de poveste ale Doinei Ruști, Libertatea, 7 03, 2025

• Andrei-Dragoș Preutescu, Gazeta de Dâmbovița

• Mircea Morariu, Memorie, istorie, Contributors

• Ligia Pârvulescu, Ferenike, Cotidiene

• Cristi Nedelcu, Ferenike, Gazeta de Sud, 19 03, 2025

• Daniel Cristea Enache, Un roman autobiografic (Ferenike) Argeș, nr. 3, martie, 2025

• Emma Neamțu,BookHub

• Péter Demény , De pe terasă

• Narcis Amariei, Matca

• Andrei Velea, Viața liberă

Mai mult aici

II, 12, Zavaidoc în anul iubirii

• Serenela Ghițeanu - Un carusel interbelic, Revista 22, 29 10, 2024

• Sorin Iagăru Dina - Un roman al Sudului, Ficțiunea, 112, 2025

III. Cronici și articole (presă culturală / reviste literare) – listă în format standard

• Bianca Burța Cernat – „Banalitatea Răului”, Revista 22 („Bucureștiul cultural”), 6 octombrie 2009.

• Paul Cernat – „Valachia News”, Revista 22 („Bucureștiul cultural”), 3 noiembrie 2009.

• Gabriela Gheorghișor – „Spectrul memoriei”, Dilemateca, nr. 31, decembrie 2008.

• Gabriel Coșoveanu – „Mesaje spectrale”, Ramuri, nr. 10, octombrie 2008.

• Luminița Marcu – „Doina Ruști, pe fîșia îngustă… Parodierea vampirismului”, Suplimentul de cultură, 29 aprilie–5 mai 2006.

• Gelu Ionescu – Târziu de departe, Cartea Românească, 2012 (pp. 112 și urm.).

• Florin Irimia – „Un aer de sfârșit plutea peste lume”, Suplimentul de cultură, nr. 392, 23 martie 2013.

• Monica Grosu – „Privirea din obiectiv”, Luceafărul de dimineață, nr. 11–12, noiembrie–decembrie 2013.

• Mircea Pricajan – „From Here to Eternity”, Familia, iunie 2013.

• Andreea Banciu – „Mămica la două albăstrele – despre dificultatea de a fi cititor detașat”, Semne bune, 25 decembrie 2013.

• Tudorel Urian – „Mămica la două albăstrele”, Viața Românească, nr. 7–8, 16 octombrie 2013.

• Tania Radu – „O ficțiune fericită”, Revista 22, 20.10.2015.

• Mihai Diac – „Un nou roman de avangardă al scriitoarei Doina Ruști”, România liberă, 29.09.2019 (link în listă).

• Luiza Negură – „Liber Historiarum”, Convorbiri literare, noiembrie 2025.

• Elvira Sorohan – „Un roman despre vremea poeților Văcărești”, Convorbiri literare, august 2015.

• Ileana Marin, Ferenike, Ficțiunea, 113

IV. Receptare internațională (presă și reviste culturale)

• Ramón Acín – „Eliza a los once años. Doina Ruști”, în Turia, nr. 115, Instituto de Estudios Turolenses, 2015, p. 323.

• Markus Bauer – „International aktuelle themen… [Fantoma din moară]”, Neue Zürcher Zeitung, 04.01.2018.

• Pedro Gandolfo – „Un espíritu ligeramente inquieto (Zogru)”, El Mercurio (Chile), 19 august 2018.

• Leonardo Sanhueza – „Llega a Chile un espíritu mortífero…”, Las Últimas Noticias (Santiago), 7 mai 2018.

• Dulce Carpio – „Travesías y entretenimiento por una niña”, La Jornada (Mexico City) (link Issuu în listă).

• Marco Dotti – „Zogru”, Il Manifesto (Italia), 15 mai 2011.

• Alessandra Iadicicco – „L’omino rosso”, La Stampa, nr. 1815, 12 mai 2012.

• Giuseppe Ortolano – „Com’è strano l’amore a Bucarest a quarant’anni”, Il Venerdì di Repubblica, 23 martie 2012.

• Gianluca Veneziani – „Gli allegri assassini venuti dall’Est…”, Il Libero Quotidiano (Torino), 18.05.2012.

• Roberto Merlo – Ritorno a Babele, Neos Edizioni, Torino, 2016.

• ***– „Laura, l’omino rosso e le mille vie del web”, Il Citattido, 16 agosto 2012.

• Antonio J. Ubero – „Las fábricas del odio”, La Opinión, 03.01.2015, p. 5.

V. Teze de doctorat și cercetări doctorale

• Eftenie, Anca Luminița – Hibridizări ale fantasticului. Mircea Eliade și Doina Ruști, coord. lect. univ. dr. habil. Florinel I. Oprescu, Universitatea de Vest din Timișoara (rezumat; link UVT în listă).

• Costianu, Georgeta Pompilia – Particularități tematice, construcție textuală și profil identitar în proza Doinei Ruști, cond. șt. Nicoleta Ifrim, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, 2022 (link ARTHRA/UGAL în listă).

• Parchirie, Andrada-Giorgiana – Ipostaze ale fantasticului în proza românească postbelică, coord. prof. univ. dr. Dorin Ștefănescu, UMFST „George Emil Palade” Târgu Mureș (rezumat; link UMFST în listă).

• Oanea, Oana-Larisa – Metamorfoze ale experienței comuniste în discursul epic feminin postdecembrist/ Metamorphoses of the Communist Experience…, coord. prof. univ. Rodica Ilie, Universitatea Transilvania din Brașov (rezumat; link UnitBV în listă).

• Adina Mocanu – Female body in the Postcommunism Romanianhttps://www.euromedwomen.foundation/pg/en/profile/adinamocanuliterature and she is interested in themes such as sexuality, vulnerability, illness and violence. (despre Lizoanca la 11 ani):\bursă doctorală „FI, Beca per a la formació de personal investigador”, AGAUR, Generalitat de Catalunya, Univ. Barcelona, 01/02/2013–31/01/2016 (link Euromedwomen în listă).

• AnamariaLaura Ciocan - TIPOLOGII FEMININE ÎN PROZAROMÂNEASCĂ A ANILOR 2000, TG. Mureș, coord. Iulian Boldea, 2023.

Vezi si RECEPTAREA CRITICĂ a romanelor semnate de Doina Ruști

Critica internațională despre Doina Ruști, un capitol din monografia semnată de Pompilia Chifu.

Receptarea în școli, în reviste școlare.

2. OPERA

2.1. r o m a n e

1. Platanos, Youngart, 2025

2. Sălbatica, Booklet, 2025

3. Ferenike, Humanitas, 2025

4. Zavaidoc în anul iubirii, Bookzone, 2024

5. Paturi oculte, Litera, BPC, 2020

6. Homeric, Polirom, Fiction Ltd, 2019

7. Logodnica, Polirom, Fiction Ltd, 2017

8. Mâța Vinerii, Polirom, Fiction Ltd, 2017, Top 10+, 2018

9. Manuscrisul fanariot (roman), Polirom, Fiction Ltd, 2015, Top 10+, 2016, 2017

10. Mămica la două albăstrele (roman), Polirom, 2013

11. Patru bărbaţi plus Aurelius (roman), Polirom, 2011,

12. Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București(puzzle epic), Ed. Polirom, 2010

13. Lizoanca la 11 ani (roman), Ed Trei, 2009, Polirom, 2017

14. Fantoma din moară (roman), Ed. Polirom, Ego. Proză, 2008, 2017

15. Zogru (roman), Editura Polirom, Iași, 2006; 2013

16. Omuleţul roșu(roman), Ed. Vremea, București, 2004, 2012

2.2. p o v e s t i r i

2.2.1. Volume

1. Depravatul din Gorgani, Litera, 2023

2. Ciudățenii amoroase din Bucureștiul Fanariot, Litera, 2022

2.2.2.Periodice, antologii, manuale

1. Pădurea albastră, manual, clasa a VII, Geanina Oprea

2. Cocrișel, în Când viitorul era mic (coord.Florentina Sâmihăian) cuvânt-înainte de Liviu Papadima, ilustraţii de Oana Ispir Dan Ungureanu; ART, Arthur, 2021

3. Herr, în Treisprezece, Litera, BPC, 2021

4. Platanos, manual pt clasa a VIII-a, Ed. ART, 2020

5. Secretul, „Antologia Echinox”, nr.1, 2018

6. Kant and Max, în antologia „PEN95 România”, 2017

7. Umbra perfidă a unei iubiri, revista „Apostrof”, nr. 8, 2016

8. Uniune europeană, în volumul Cum iubim, Editura Vellant, 2016

9. Milițianul pierdut, în volumul Scriitori la poliție, Polirom, 2016

10. Cream Truffles, „România literară”, nr. 31, 2015

11. Pădurea Râioasa, „Ramuri”, nr. 2, 2014

12. 35 de minute după, „România literară”, 2014

13. Vizita, „România literară”, nr. 8, 2013

14. Fiatul negru, „Viața românească”, nr. 9-10, 2013

15. Prințul Avolo, în volumul Cui i-e frică de computer? Coord. Tina Sinmihăian, Liviu Papadima, Editura Arthur, 2013

16. Trattoria Amore, „Catchy”, 30 aprilie, 2012

17. Cinematograful din mall, „România literară”, nr. 7, 2012

18. Criptele ADN-ului, „Ziarul financiar”, 15 iunie, 2012

19. Amantul, „România literară”, nr. 29, 2011

20. Cum a început blazarea lui Cici Bezergheanu, „Bucureștiul Cultural”, nr. 107, 19 iulie, 2011

21. Magazin provincial, „Obiectiv Cultural”, 2 mai, 2011

22. Fluierul roșu, revista „Timpul”, martie, 2011

23. Apartamentul 26, „Timpul”, martie, 2011

24. Amănunte pierdute, în „Literatura română contemporană”, antologia „Echinox”, 2011

25. Cerceii cu topaze, „Bucureștii Vechi și Noi”, Editura Subiectiv, 2011 (coord. Andrei Slăvuțeanu)

26. Năltărogul, „Bucureștii Vechi și Noi”, Editura Subiectiv, 2011 (coord. Andrei Slăvuțeanu)

27. Mult așteptatul ceas al D-nei Glodeanu – „revista 22”, „Bucureștiul Cultural”, nr. 103, 2010

28. Diavolul îndrăgostit, „Revista la plic”, nr. 4, 2010, Chișinău

29. Mâna lui Bill Clinton, „revista 22”, „Bucureștiul Cultural”, nr. 95, 2010

30. Mesajul din sticlă, „Mnemosyning”, „Triade”, 2010

31. Ginecologii mei, în volumul „Tovarășe de drum” (coord. Dan Lungu, Radu Pavel Geo), Editura Polirom, 2010

32. Amiaza unui manaf ucigaș, „România literară”, nr. 25, 2010

33. Spiridușul de pe strada Batiște, „Luceafărul de dimineață”, nr. 1-2, 2010

34. Dincolo de poarta mov, în volumul Care-i faza cu cititul, Editura Art, 2010 (coord. Liviu Papadima, Tina Sâmihaian)

35. Învingatorul - „Convorbiri literare”, martie, 2009

36. Darul lui Marțisara, în volumul Bookătăria de texte, „Clubul ilustratorilor” (coord. Florin Bican), 2009 (volum colectiv)

37. Prăvălia de peruci, „România literară”, nr. 52, 2009

38. Poveste de Paște, „România literară”, nr. 15, 2009

39. Domnul deputat se prăbușește, „Nouă nuvele politice inedite”, Editura Tritonic, 2009, coord.

40. Horia Garbea (volum colectiv)

41. O crimă și patru oameni care trăncănesc, revista „Hyperion”, 1-3, 2009 (povestire scrisă în 1990)

42. Lacătul și cheia, „România literară”, nr. 45, 2008

43. SIGCHLD, fork () and sleep (), sub titlul Lecția de istorie, „România literară”, nr. 29, 25 iulie, 2008

44. Cireșele din asfalt în volumul „Farse, lacrimi și o găleată de sânge”, Editura Limes, 2008 (coordonator Mircea Petean) - antologia USR

45. Unchiul meu, poștașul, „Mozaicul”, nr. 4, 2008

46. Uniune europeană, „România literară”, nr. 48, 2007

47. Cristian, „România literară”, nr.17/2007

48. Țâțe, în volumul „Povești erotice românești”, Editura Trei, 2007

49. Lângă Biserica Sf. Silvestru, „Convorbiri literare”, noiembrie, 2006

50. Lulu, „Vatra”, nr. 11-12, 2005

51. Mesajul, „Viața Românească”, nr. 8-9, 2004

b a s m e

1. Frumoasa din Lapte, Omul Roșu s.a în Basme și povestiri mistice românești, repovestite (în colaborare cu Horia Gârbea și Liviu Ioan Stoiciu), Editura Paralela 45, 2007

2. Visul spiridușului, în volumul Cel mai mult și mai mult, Editura Art, 2017 s.a

3. E d i ț i i, texte publicate în alte limbi

(selectiv)

3.1 Romane – în traducere

• A malom kísértete, Orpheusz kiadó, Budapesta, 2024. Trans. Enikő Szenkovics

• Zogru, Les Editions du Typhon; Marseille, 2022. Trad. Florica Courriol

• Doreshrimi fanariot, editura Dukagjini, trans. Maniela Sota, Prishtinë, Republika e Kosovës, 2024

• Das Phantom in der Mühle, Verlag Klak, Berlin, 2018, trans Eva Wemme; Leipzig

• Freitagskatze, Verlag Klak, Berlin, 2018, trans Roland Erb

• La gata del viernes, Esdrújula Ediciones, Granada, 2019, trans. Enrique Nogueras

• The Book of Perilous Dishes, Neem Tree Press, London, 2022, trans James Ch. Brown

• Arto receptek konyve, Orpheusz kiadó, Budapesta, 2018. Trans. Enikő Szenkovics

• Lisoanca, Horlemann Verlag, Berlin, 2013, trans Jan Cornelius

• Lisoanca, Rediviva Edizioni, Milano, 2013, trans Beatrice Coman

• Eliza a los once años Ediciones Traspiés, Granada, 2014

• Lizoanca tizenegy évesen, Orpheusz, Budapesta, 2015 trans. Szenkovics Enikő

• Eliza, Antolog, Skopje, 2015, trans. Alexandra Kaitozis

• Lizoanca, 11 godina, ŠTRIK Publihing House, Belgrad, 2021, trans Daniela Popov

• Zogru, Les Editions du Typhon; Marseille, 2022, Florica Courriol

• Zogru, Descontextos, Santiago de Chille, 2018, trans Sebastian Teiller

• Zogru, Balkani Publisher, Sofia, 2008, trans Vasilka Alexova

• Zogru, Bonanno Editore, Roma, 2010, Roberto Merlo

• Zogru, Sétatér Kulturális Egyesület, 2014 , Enikő Szenkovics

• L’omino rosso, Nikita Editore, Firenze, 2012, trand. Roberto Merlo

• L’omino rosso, Sandro Teti Editore, Roma, 2021, Roberto Merlo

3.2. Capitole, povestiri în traducere

• The Ghost în the Mill* (Fantoma din moară) (frag), in Your Impossible Voice*, 2021, trans Ileana Marin

• Cong Quan Shan Dao Ping Yuan De Li Zan, Si Chuan Min Zu Chu Ban She, Sichuan 2019

• The Truancy, The Stockholm Review Literature

• The Phanariot Manuscript (trans Liana Grama), Trafika Europe, Penn State, University Libraries, nr 8, 2016

• The lover (trans Andrew Davidson), Trafika Europe, Penn State, University Libraries, nr 8, 2016

• Eliza (Lizoanca) trans. Alexandra Kaitozis, Antolog, 2015, Skopje

• Eliza a los once años, Ediciones Traspiés, Granada, 2014 (trans Enrique Nogueras)

• Lizoanca tizenegy évesen trans. Szenkovics Enikő Orpheusz Kiadó, Budapest, 2015

• Fenerlilere ait elyasmasi eser (Manuscrisul fanariot), frag, trans. Leila Unal, Sözcükler , 58, aprilie, 2015, Istanbul

• Zogru, Sétatér Kulturális Egyesület, 2014, prin bursa "Franyó Zoltán", oferită de guvernul maghiar (trans Szenkovics Enikő)

• Lizoanca, Horlemann Verlag, Berlin, 2013 (trad Jan Cornelius)

• Lisoanca, Rediviva Edizioni, Milano, 2013 (trad Ingrid Beatrice Coman)

• Apartamentul 26, trans. Oana Ursulesku, Koracic, Belgrad, 2013

• L’omino rosso, Nikita Editore, Firenze, 2012 (trad Roberto Merlo)

• Bill Clinton’s Hand, Bucharest Tales, New Europe Writers, 2011, (coord:A. Fincham, J. G Coon, John a’Beckett)

• Kareli gomlek ve Bukreș'teki Bașka On Hadise (Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București), trans. Cristina Dincer, Kalem Kultur Yaynlari, Istanbul, 2011

• I miei ginecologi, in Compagne di viaggio, Sandro Teti Editore, 2011 (trad Anita Bernacchia) (coord Radu Pavel Gheo, Dan Lungu)

• Ura pri univerzi, Zgodbe iz Romunije, Sodobnost International, Ljubljiana, 2011.

• Zogru (trad. Roberto Merlo), Ed Bonanno, 2010, Roma; Catania

• L’omino rosso (trad Roberto Merlo) în Il romanzo romeno contemporaneo, Ed. Bagatto Libri, 2010, Roma.

• Zogru (frag.) și prezentare biobibliografică, în 11 books contemporary romanian prose, Ed. Polirom, 2006, traducere de Alistair Ian Blyth

• Zogru (roman), Balkani Publishing House, Sofia, trad: Vasilka Alexova,

• Învingătorul - antologia revistei Nagyvilag (trad. Noémi László), Budapesta , sept/ 2010

• Cristian (trad. în fr. Linda Maria Baros), Paris, rev Le Bateau Fantôme , no. 8, 2009, ed. Mathieu Hilfiger

• Cristián (trad. Sebastián Teillier), Madrid, rev. El fantasma de la glorieta, nr. 16/2008,

• Cristian (trad de Alistair Ian Blythe), antologie ICR, 2011

• The begining (poem), in Under a Quicksilver Moon, 2002, SUA, Library of Congress,

• Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade (frag.) în La Jornada Semanal, nr. 455; 456, 2003 (traducere: José Antonio Hernández García)

După monografia Doina Ruști personaj în propria carte de Pompilia Chifu (teză de doctorat).

Vezi și

Ruști, Doina. Bibliografie critică și studii despre opera Doinei Ruști. www.doinarusti.ro/despre.html#_biblio

, accesat în 2025.