Doina Ruști

Fantoma din moară (Polirom, 2008)

Fantoma din moară (Polirom, 2008) - Doina Ruști
Editura Polirom, 2008
ISBN: 978-973-461-099-0

roman care face bună pereche cu parte ori cu părți din Orbitorul lui Cărtărescu

Fantoma din moară

este un roman despre comunismul românesc. Acțiunea se axează pe povestea unei femei (Adela) în viața căreia se petrec o serie de lucruri misterioase.

Partea I: Viața secretă a Adelei Nicolescu

O femeie din zilele noastre (Adela) descoperă în vitrina unei librării un roman despre viața ei și, după ce se convinge că este așa, încearcă să afle ce relație există între ea și autorul romanului. Cercetările duc spre un blog (stafia.ro) în care se află textul romanului. Este un text care se modifică în fiecare clipă, adăugându-se din neant gândurile, completările și rememorările Adelei, emise pe măsură ce ea citește romanul semnat de Florian Pavel. Viața acestei femei este marcată de relația ei secretă cu o fantomă, pe care o numește Max. Descoperită într-o moară părăsită, fantoma intră în realitatea istorică, la început, episodic, apoi epidemic, pe măsură ce viața socială se degradează, așa încât, din perspectiva Adelei, mai toți oamenii capătă fizionomia lui Max. Evenimentele se succed vijelios, compunând o biografie tumultuoasa, a Adelei, în jurul căreia oamenii mor, dispar ori iau înfățișarea lui Max, în timp ce ea capătă convingerea că toate evenimentele sunt dictate de fantoma din moara părăsită.

Partea a II: M o a r a

Cea de-a doua poveste se intitulează Moara și prezintă în registru obiectiv viața aceluiași habitat, în anul 1986, la puține zile după explozia de la Cernobâl. Fără excepție, toți oamenii sunt încredințați că există un suflet al morii, în jurul căreia s-a creat o adevărată mitologie, de-a lungul timpului. Cei mai mulți își au propria fantomă și o viață secretă, fiind convinși că acest lucru li se întâmplă doar lor. Totuși, există un stăpân discret al spațiului (Sandu Ion), care hotărăște tot ce se întâmplă: el schimbă destine, cunoaște istoria fiecărui individ și are acces la dosarul cu lacăt, în care sunt consemnate aproape toate poveștile despre fantoma din moară. Mărturisirile despre întâlnirile halucinante din moară, delațiunile, simplele note informative date Securității se combină într-un amalgam din care cu greu se mai poate face distincție între adevăr și fabulație. Însuși marele securist crede în existența fantomei.

La un moment dat, Sandu Ion dă ordin să fie demolată moara, sperând ca astfel să fie distrusă și fantomatica entitate. Când buldozerele intră în carnea morii, sufletul clădirii se refugiază în oamenii care se aflaseră multă vreme în legătură cu ea. Toate acestea se derulează pe fondul unor întâmplări particulare, legate de povestea unei tinere învățătoare. Lucica.

Destinul ei se leagă de cel al învățătorului Nicolescu, din ultima parte a romanului.

Partea a III-a: Două zile

Romanul se încheie cu două capitole, în care sunt narate două episoade din viața unui învățător de țară, Ion Nicolescu, străbunicul Adelei. Prima zi este una luminoasă, a anului 1910, când acest dascăl era tânăr și angajat în Reforma învățământului românesc. El trăiește cu entuziasm, dar neglijând micile accidente din jurul lui. Nu-și dă seama că revolta unui elev de-al său, pe nume Andronache Pavel (un strămoș al scriitorului Florian Pavel, din prima parte) va atrage după sine o serie de schimbări negative.

Cealaltă - este o zi de noiembrie din 1953. Andronache Pavel este acum stăpânul satului și împreună cu alți tovarăși (personaje din partea a doua a romanului) vine să-și vadă fostul învățător. Considerându-l responsabil pentru toate suferințele sale, Pavel scoate cărțile din biblioteca dascălului și le dă foc. Printre cei adunați să vadă incendiul se află și un cerșetor, iar în ultimele sale clipe de viață, Nicolescu își dă seama că acest cerșetor era fiul lui, întors din lagărul rusesc.

În aceste două zile se află originea fantomei din moară. Atât entuziasmul cât și nefericirea învățătorului rămân la temelia lumii, alimentând mai târziu speranțele unor oameni condamnați să suporte opresiunea comunistă.

Fiecare dintre cele trei narațiuni completează acțiunea din celelalte, explicând atitudini, conflicte ori întâmplări care păreau de neexplicat până atunci: o lume legată subtil de sufletul unei istorii ruinate.

Laura Vasiliu citeste Fantoma din moara de Doina Rusti