Doina Ruști

Fantoma din moară

Fantoma din moară - Doina Ruști
Editura Polirom, 2008

"Roman care face bună pereche cu parte ori cu părți din Orbitor-ul lui Cărtărescu"

Moara reală

Polirom

Subiectul

Fantoma din moară este un roman despre comunismul românesc. Acțiunea se axează pe povestea unei femei (Adela) în viața căreia se petrec o serie de lucruri misterioase.

Partea I: Viața secretă a Adelei Nicolescu

O femeie din zilele noastre (Adela) descoperă în vitrina unei librării un roman despre viața ei și, după ce se convinge că este așa, încearcă să afle ce relație există între ea și autorul romanului. Cercetările duc spre un blog (stafia.ro) în care se află textul romanului. Este un text care se modifică în fiecare clipă, adăugându-se din neant gândurile, completările și rememorările Adelei, emise pe măsură ce ea citește romanul. Viața acestei femei este marcată de relația ei secretă cu o fantomă, pe care o numește Max. Descoperită într-o moară părăsită, fantoma intră în realitatea istorică, la început, episodic, apoi epidemic, pe măsură ce viața socială se degradează, așa încât, din perspectiva Adelei, mai toți oamenii capătă fizionomia lui Max.

Partea a II: M o a r a

Cea de-a doua poveste se intitulează Moara și prezintă în registru obiectiv viața aceluiași habitat, în anul 1986, la puține zile după explozia de la Cernobâl. Fără excepție, toți oamenii sunt încredințați că există un suflet al morii, în jurul căreia s-a creat o adevărată mitologie, de-a lungul timpului. Toate acestea se derulează pe fondul unor întâmplări particulare, conectate la povestea unei tinere învățătoare (Lucica).

Destinul ei se leagă de cel al învățătorului Nicolescu, din ultima parte a romanului.

Lectură din roman la Frankfurt, 2009

Partea a III-a: Două zile

Romanul se încheie cu două capitole, în care sunt narate două episoade din viața unui învățător de țară, Ion Nicolescu, străbunicul Adelei. Prima zi este una luminoasă, a anului 1910.Cealaltă - este o zi de noiembrie din 1953.

În aceste două zile se află originea fantomei din moară. Atât entuziasmul cât și nefericirea învățătorului rămân la temelia lumii, alimentând mai târziu speranțele unor oameni condamnați să suporte opresiunea comunistă.

Fiecare dintre cele trei narațiuni completează acțiunea din celelalte, explicând atitudini, conflicte ori întâmplări care păreau de neexplicat până atunci: o lume legată subtil de sufletul unei istorii ruinate.

Lectură din Fantoma din moară, Frankfurt, 2008

Laura Vasiliu citește Fantoma din moară de Doina Ruști
La TVR, după lansare, cu Andra Gavril
Fantoma din moară la Viena, 2008
În seara de după lansare, butonam un telefon cu corn, ca un inorog.
După apariția Fantomei din moară, la TVR