Doina Ruști

Fantoma din moară

Fantoma din moară - Doina Ruști
Editura Polirom, 2008
Fantoma din moară - Doina Ruști
Editura Klak Verlag, 2017

"Roman care face bună pereche cu parte ori cu părți din Orbitor-ul lui Cărtărescu"

Moara reală

Polirom

Subiectul

O fantomă, ruinele unei mori, o crimă nedezlegată.

Partea I: Viața secretă a Adelei Nicolescu

O femeie din zilele noastre (Adela) descoperă în vitrina unei librării un roman despre viața ei și încearcă să afle ce relație există între ea și autorul romanului. Cercetările duc spre un blog (stafia.ro) în care se află textul romanului, în plină metamorfoză: în fiecare clipă se adaugă gândurile, completările și rememorările Adelei, emise pe măsură ce ea citește romanul.

Viața acestei femei este marcată de relația secretă cu o fantomă, pe care o numește Max, după un unchi ucis în condiții neclare.

Descoperită într-o moară părăsită, din Comoșteni, fantoma intră în realitatea istorică a Adelei, mai întâi, episodic, apoi epidemic. Pe măsură ce viața socială se degradează, mai toți oamenii capătă fizionomia lui Max.

Partea a II: M o a r a

Cea de-a doua poveste se intitulează Moara și prezintă în registru obiectiv viața aceluiași habitat, în anul 1986, la puține zile după explozia de la Cernobâl. În moara părăsită se întâmplă lucruri misterioase: un un efeb fermecător, o femeie ispititoare, mesaje divine, întâlniri mistice și un mort întors de pe lumea cealaltă, fac ca viața comunității să se adâncească într-un labirint de întâmplări. Fără excepție, toți oamenii sunt încredințați că există un suflet al morii, în jurul căreia s-a creat o adevărată mitologie, de-a lungul timpului. În ea locuiește un monstru fericit care le face tuturor viața suportabilă. Toate acestea sunt conectate la povestea dramatică a unei tinere învățătoare (Lucica).

Destinul ei se leagă de cel al învățătorului Nicolescu, din ultima parte a romanului.

Partea a III-a: Două zile

Romanul se încheie cu două capitole, în care sunt narate două episoade din viața unui învățător de țară, Ion Nicolescu, străbunicul Adelei. Prima zi este una luminoasă, a anului 1910. Cealaltă - este o zi de noiembrie din 1953.

În aceste două zile, legate destinal, se află originea fantomei din moară. Atât entuziasmul cât și nefericirea învățătorului rămân la temelia lumii, alimentând mai târziu speranțele unor oameni condamnați să suporte opresiunea comunistă.

Fiecare dintre cele trei narațiuni completează acțiunea din celelalte, explicând atitudini, conflicte ori întâmplări care păreau de neexplicat până atunci: o lume legată subtil de sufletul unei istorii ruinate.

Laura Vasiliu citește Fantoma din moară de Doina Ruști
La TVR, după lansare, cu Andra Gavril
Fantoma din moară la Viena, 2008
În seara de după lansare, butonam un telefon cu corn, ca un inorog.
Frankfurt
Fantoma din moară (Doina Ruști) la Frankfurt
Doina Rusti - The Ghost in the Mill
Doina Ruști în dialog cu Daniel Cristea-Enache
Premiile USR 2009: Fantoma din moară