Septembrie–octombrie 2026
În fiecare oraș, discuția a pornit de la povestea lui Nane, tânărul care intră în prăvălia lui Matuf și se trezește într-un alt timp. Ce se întâmplă cu identitatea unui om atunci când trece dintr-o epocă în alta? Cât din ceea ce suntem se datorează memoriei? Și ce loc mai ocupă omul într-o lume în care inteligența artificială începe să-i reproducă însușirile?
Întâlnirile au adus împreună elevi, studenți, profesori și cititori de toate vârstele, într-un dialog despre literatură, istorie și viitor.
Întâlniri, lecturi, interviuri. Ieșit de sub tipar de 2 zile, Matuf, peruchierul a avut prima întâlnire cu publicul la Chișinău.
Scriitoarea Doina Ruști a fost invitata ediției din 22 septembrie a emisiunii „Jurnal Cultural”, difuzată de TVR, într-un interviu realizat de Bogdan Stănescu.
Discuția a pornit de la noul său roman, Matuf, peruchierul, apărut la Humanitas Junior, și a continuat cu întâlnirile literare programate pentru această toamnă.
Matuf, peruchierul este un thriller speculativ care leagă Bucureștiul secolului al XVIII-lea de lumea contemporană. Totul începe pe Lipscani, unde o perucherie apare peste noapte, iar dispariția unei fete îl împinge pe Nane să-i treacă pragul. De aici, povestea ajunge în prezent și deschide un joc al întâlnirilor dintre epoci, al identităților și al posibilităților ascunse în spatele lucrurilor obișnuite. Scris pentru tineri, romanul se adresează și cititorilor adulți.
Bogdan Stănescu a întrebat-o pe Doina Ruști care dintre personajele romanului i se pare cel mai complex. Prozatoarea a vorbit despre Matuf și părul său magic, dar și despre simbolismul tipologic și mitologiile tehnologice.
În cadrul „Jurnalului Cultural”, Doina Ruști a vorbit și despre lansarea cărții, programată pentru 1 octombrie, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, prima întâlnire cu cititorii bucureșteni într-o librărie.
Toamna a continuat cu alte întâlniri și evenimente literare importante.
Doina Ruști a fost invitată de onoare la deschiderea anului universitar 2026–2027, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde a rostit o alocuțiune adresată studenților și profesorilor ieșeni.
Festivitatea video: discursuri, imagini.
Doina Ruști a evocat școala de filologie ieșeană și a făcut referire la recentul său roman Nas de bulgar, a cărui acțiune este inspirată din anii ieșeni ai scriitoarei. Totodată, a anunțat apariția romanului Matuf, peruchierul.
Primele întâlniri cu cititorii din această serie au avut loc la Galați, oraș în care Doina Ruști a revenit cu un roman destinat în primul rând tinerilor.
Colegiul Național „Costache Negri” din Galați a organizat un spectacol inspirat de romanul Matuf, peruchierul, reconstituind strada Lipscani din carte, cu perucheria lui Matuf, tarabe cu dovleac copt, obiecte vechi și costume de epocă.
Nu au lipsit personajele, în special Matuf, Zinca și Nane, dar nici muzica secolului al XVIII-lea. De asemenea, elevii au realizat un scurtmetraj bazat pe unul dintre episoadele cărții.
Anca Spânu a scris în Info România un articol consistent.
Apoi, scriitoarea a fost invitată la un dialog cu elevii, având-o alături pe prof. Andra Ionescu. Discuția a pornit de la cele trei teme centrale ale romanului: istoria, identitatea și inteligența artificială. Au fost abordate și construcția personajelor, simbolurile cărții și ideea de transformare umană.
Doina Ruști a acordat un interviu pentru ziarul Viața liberă.
De asemenea, un amplu reportaj a apărut în Info4, semnat de scriitorul Adi G. Secară.
În seara aceleiași zile, Matuf, peruchierul a fost prezentat la Librăria Humanitas din Galați, într-o întâlnire cu cititorii, avându-l ca amfitrion pe Doru Căstăian.
„Galațiul este pentru mine un oraș în care Dunărea pare că a luat pauză. Pe faleză bate uneori un vânticel cald, aducător de mituri, unele familiare mie. Dar mai este ceva: la Galați a fost scrisă prima monografie dedicată romanelor mele, ceea ce mă obligă să fac o reverență.”
— Doina Ruști
Andrei Velea a văzut astfel întâlnirea
https://presagalati.ro/doina-rusti-isi-lanseaza-la-galati-noul-ei-roman-matuf-peruchierul/
Andrei Velea, la autografe.
Invitată la Biblioteca „I. A. Bassarabescu” din Giurgiu, Doina Ruști s-a întâlnit cu elevi, profesori și cititori giurgiuveni pentru o dezbatere pe marginea romanului Matuf, peruchierul.
Fantasticul este un registru epic, a explicat Doina Ruști, dar sursa lui este realitatea. În Matuf este vorba despre evoluție, dar și despre libertatea individuală, iar fiecare episod se sprijină pe fapte reale. Chiar și parfumul de stânjenel alb a existat cândva și a avut o perioadă de glorie.
Întâlnirea a avut și un moment emoționant: un copac a primit numele scriitoarei, devenind Nucul Doinei Ruști.
Întâlnirea de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” a continuat seria dialogurilor prilejuite de apariția romanului Matuf, peruchierul.
Printre primii cititori ai romanului s-au numărat elevii Colegiului Național „Mihai Viteazul” din București. Numeroși elevi au citit cartea și au invitat-o pe scriitoarea Doina Ruști la un dialog despre mesajul și simbolurile ei.
Discuțiile s-au axat pe inteligența artificială, dar și pe reconstituirea epocii fanariote, într-o dezbatere organizată de prof. Mădălina Vasile.
Romanul a fost primit cu entuziasm, iar elevii au avut numeroase întrebări despre personaje și simbolismul cărții. Părul magic, Pasărea Vis și călătoria în timp au fost doar câteva dintre imaginile dezbătute, alături de identitatea personajelor și de relația dintre trecut și viitor.
Joi, 1 octombrie 2026, la ora 18.30, Doina Ruști s-a întâlnit cu cititorii din București, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, neîncăpătoare pentru acest eveniment.
Întâlnirea s-a desfășurat sub forma unui dialog pe marginea romanului Matuf, peruchierul, iar principalele teme abordate au fost identitatea și inteligența artificială, călătoria în timp și, mai ales, epoca fanariotă.
Alături de Doina Ruști s-au aflat Dragoș Păduraru, profesor la Colegiul Național „Sfântul Sava”, și Iustina Croitoru, directoarea editurii Humanitas Junior.
De asemenea, Matuf, peruchierul a fost discutat ca un thriller speculativ pentru toate vârstele, dar mai ales pentru tineri. Dialogul a pus în evidență felul în care aventura fantastică devine un mijloc de explorare a istoriei și a posibilităților tehnologice ale viitorului.
Participanții au primit o hartă a străzii Lipscani, cu elemente din roman.
„Ziua explozivă, de amiază, ne înveselise pe amândoi. Mergeam pe Lipscani și vorbeam tare. Eu voiam să-l chem și pe Nane și să mâncăm pizza. Am ajuns iarăși aproape de locul prin care intrasem în lumea ei și m-a lovit brusc ideea: totul se petrecuse acolo. Aici fusese magazinul meu de peruci, vizavi, brutăria lui Nane, iar lângă el locuia Zinca. Privind strada, lăsând imaginile să se așeze în straturi, înțelegeam transformările. În lungul străzii se ridicau case, dispăreau altele. Undeva fuseseră grădini și aveau să mai fie. Grădina maestrului Limes mi-a răsărit în minte fără să vreau. Dacă eram pe aceeași stradă? În alt timp, pe alt palier al istoriei?”
— Matuf, peruchierul
Partener media:
UrbanView
Publicitatea ta în mișcare
La Sibiu, ziua de 6 octombrie a cuprins două întâlniri.
Prima a avut loc la Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna”, într-un dialog cu elevii, alături de prof. Camelia Moga, prof. Adela Dinu și prof. Mihaela Filip, directoarea colegiului.
Discuția a pornit de la inteligența artificială și a ajuns la sensurile istoriei, la felul în care trecutul poate fi reconstituit prin ficțiune și la transformările identității umane.
Printre altele, a părut și un negustor de parfumuri și așa m-am ales cu parfumul lui Mavrogheni.
Seara, dialogul a continuat în Sala Festivă a Bibliotecii ASTRA, unde romanul a fost prezentat într-o dezbatere despre istorie, identitate și inteligența artificială.
Alături de Doina Ruști s-au aflat istoricul Răzvan Pop, Alina Bako, specialistă în geografie literară și lector universitar la Sibiu, și prof. Camelia Moga.
O parte a discuției a urmărit simbolismul părului, un element aparent banal, care devine în roman punctul de plecare al unei întregi construcții fantastice. Au fost abordate și relațiile dintre meșteșugurile trecutului, memoria umană și tehnologiile contemporane.Mai mult, în Turnul Sfatul.
„Sibiul este orașul în care totul este grav și profund.”
— Doina Ruști
La întâlnire au participat și membrii clubului de carte iCarte, iParte.
Mai multe, aici.
La Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian”, Doina Ruști s-a întâlnit cu elevii și profesorii târgu-mureșeni pentru o discuție despre Matuf, peruchierul, în cadrul cercului pedagogic județean. Interlocutoarea scriitoarei a fost prof. dr. Mioara Kozak, inspector școlar pentru limba și literatura română.
Dialogul s-a concentrat asupra istoriei, identității și inteligenței artificiale, trei direcții care se întâlnesc în romanul despre enigmaticul peruchier și călătoria lui Nane din secolul al XVIII-lea în prezent.
Întâlnirea a fost însoțită de o reconstituire a atmosferei din roman: personaje, scenete și puneri în scenă au completat discuțiile, într-un decor fantastic, cu un portal de toamnă și numeroase prăvălii.
Mioara Kozak a propus și o analiză a structurii polifonice a romanului, remarcând felul în care fiecare voce narativă o conține deja pe următoarea. Schimbarea povestitorilor se produce astfel din interiorul ficțiunii, personajele preluând treptat dreptul de a relata.
Doina Ruști a vorbit despre geneza personajului Matuf, apărut inițial într-o povestire din 2003 și reluat ulterior în Mâța Vinerii. Scriitoarea a explicat și intenția de a construi un roman diferit de cele anterioare, un experiment compozițional în care fiecare personaj devine, la rândul său, povestitor.
La eveniment, deschis de directoarea colegiului, Cristina-Ligia Someșan, au participat elevi și profesori din mai multe școli mureșene. Întâlnirea s-a încheiat cu o sesiune de autografe.
Mai mult aici și, mai ales, în amplul reportaj semnat de Alexandra Bordaș, publicat în Zi de Zi Mureș.
De asemenea, Doina Ruști a acordat interviuri pentru TVR Mureș și M9 TV.
La Cluj-Napoca, Matuf, peruchierul a fost punctul de plecare pentru trei întâlniri cu publicuri diferite: elevi, studenți și cititori.
Prima dezbatere a avut loc la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, cu participarea prof. Smaranda Graur, inspector școlar, și a profesoarelor Alina Petri și Iulia Pop. Tema propusă elevilor a fost relația dintre inteligența artificială, istorie și identitatea umană.
La Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai, Doina Ruști a fost invitata Cercului de Literatură Română Veche și Premodernă, într-o întâlnire inițiată și moderată de lect. univ. dr. Laura Zăvăleanu, în cadrul seriei Cultura Textului și a Imaginii.
Tema discuției a fost „Cum arată lumea veche în era postumană”.
Seara, la Librăria Book Corner Librarium, a avut loc lansarea clujeană a romanului, într-un dialog cu Vasile Hotea-Fernezan.
Trecerea de la universitatea preocupată de lumea veche la întrebările despre postuman a pus în lumină una dintre ideile centrale ale romanului: trecutul și viitorul nu sunt lumi complet separate, iar ficțiunea poate crea legături între ele. În universul lui Matuf, obiectele, meșteșugurile și personajele epocii fanariote devin elemente ale unei reflecții despre transformările omului.
Despre întâlnirile cu cititorii clujeni, în ziarul Făclia și la TVR, în emisiunea „Transilvania culturală”.
Turneul din 6–9 octombrie s-a încheiat la Alba Iulia, cu o întâlnire la Teatrul de Păpuși „Prichindel”, în cadrul Alba Dialog Fest.
Sala teatrului a fost plină, iar întâlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă de efervescență, cu numeroase întrebări din partea publicului.
Alături de Doina Ruști s-a aflat Cristina Smadea, într-o dezbatere despre istorie, identitate și inteligență artificială.
Pornind de la romanul Matuf, peruchierul, dialogul a ajuns la transformările omului, la trecerea timpului și la relația dintre lumea istorică și tehnologiile viitorului. Numeroasele întrebări au transformat întâlnirea într-un schimb viu de idei, confirmând interesul cititorilor pentru temele speculative ale romanului.
Evenimentul, în Zile și Nopți.
În Bucureștiul fanariot al secolului al XVIII-lea apare o perucherie stranie, a negustorului Matuf.
Nane, fiul unui brutar, locuiește vizavi și observă cum oamenii care intră în prăvălie ies schimbați: mai tineri, mai bătrâni, uneori de nerecunoscut. Alții dispar fără urmă, printre ei și fata de care Nane este îndrăgostit. Hotărât să afle adevărul, intră în perucherie și se trezește în Bucureștiul zilelor noastre.
Matuf, peruchierul este un thriller speculativ despre istorie, viitor și inteligența artificială, adresat cititorilor de toate vârstele, dar mai ales tinerilor.
„Am vrut să scriu un roman pentru tineri, dar pe care să-l citească și adulții.”
— Doina Ruști
Matuf, peruchierul, Editura Humanitas Junior, 2026.
Doina Ruști a acordat un interviu pentru ziarul Viața liberă.
Evenimentul internațional al acestei toamne este FIL Guadalajara, marele târg internațional de carte din Mexic, Feria Internacional del Libro de Guadalajara, unde Doina Ruști este invitată să participe la mai multe evenimente. Festivalul reprezintă un nou prilej de întâlnire cu scriitori, cititori și editori din spațiul internațional, după cum a subliniat romanciera în interviurile acordate.
