Secvență din filmul Cristian de Doina Ruști (după povestirea omonimă)
Proza scurtă a Doinei Ruști cuprinde câteva sute de texte publicate în reviste, antologii, manuale școlare și volume, în limba română sau în traducere.
De la realism la fantastic, de la experiment narativ la ficțiune urbană și imaginar balcanic, povestirile ei formează un teritoriu amplu și recognoscibil, în care personajele, locurile și întâmplările comunică adesea între ele, alcătuind un epos coerent.
O parte dintre povestiri pornesc din realitatea contemporană, folosind procedee care vin din naturalism și duc adesea spre zona suprarealismului. Memoria, violența, familia și marginalitatea sunt teme frecvente. Alte proze reconstruiesc Bucureștiul vechi, în special cel fanariot, ca spațiu viu, traversat de istorii amoroase, ființe fantastice, obiecte misterioase și documente transformate în ficțiune, accentuând filonul balcanic al literaturii române.
„Proza scurtă a fost prima mea iubire. În anii ’80, dacă nu scriai proză scurtă, erai zero — romanul conta mai puțin. Încă de la început am căutat forme diferite, iar multe dintre textele mele sunt experimentale.
Am crezut mereu într-o «literatură-folder», în mișcare, capabilă să ofere altă latură a poveștii la fiecare lectură — o construcție care produce greu epigoni.
Am descris acest tip de scriitură și în romanul Fantoma din moară și l-am explorat direct în povestiri precum SIGCHLD, fork() and sleep().
Pentru mine, nicio poveste nu este independentă și definitivă.”
— Doina Ruști · mai mult
Găbițu, Pădurea Râioasa, Dincolo de întâmplări, Secretul, Umbra perfidă a unei iubiri etc.
O poveste despre memoria erotică și despre felul în care o experiență din adolescență poate organiza, mult mai târziu, întreaga viață afectivă a unei femei.
Apărută în Povești erotice românești (antologie), Editura Trei, 2007. Adaptată scenic de Radu Afrim.
Proză realistă cu inserții suprarealiste, construită în jurul unui personaj care devine treptat parte a memoriei și a literaturii ca act al memoriei. Un poștaș cititor — și, prin el, cititorul în general.
Apărută în revista Mozaicul, nr. 4, 2008.
O proză contemporană despre zonele afective ale educației.
Apărută în România literară, nr. 31, 2015.
O povestire despre iubire, dispariție și memoria unui nume.
Apărută inițial în România literară, nr. 17/2007, a fost preluată ca text-intrigă în volumul Cămașa în carouri, 2010. Textul a fost ecranizat, iar filmul a fost prezentat la Cannes. Tradusă în mai multe limbi și publicată în antologii și periodice.
SIGCHLD, fork() and sleep()
Una dintre prozele experimentale ale Doinei Ruști. În timpul unui examen despre emanciparea femeilor în secolul al XIX-lea, discursul istoric se transformă treptat într-o poveste despre memorie, sexualitate și relația dintre doi oameni aflați în aceeași sală.
Apărută în România literară, sub titlul Lecția de istorie, nr. 29, 25 iulie 2008.
Trei întâlniri amoroase transformă Bucureștiul într-o geografie secretă, în care numai câteva locuri mai păstrează intensitatea adevăratei vieți.
Publicată în volumul Depravatul din Gorgani, 2023. Tradusă în engleză și arabă.
Într-o piață din Bucureștiul fanariot, un bărbat aparent neînsemnat are puterea de a trezi dorințe devastatoare în femeile din jurul lui — până când una dintre ele refuză rolul de victimă.
România literară, nr. 29, 2011. Tradusă și publicată în Trafika Europe, Penn State University Libraries, nr. 8, 2016.
În Bucureștiul fanariot, un vestit scriitor de scrisori este atras într-o casă misterioasă, unde descoperă o formă neașteptată a propriei identități.
Publicată pe blogul Adevărul, cu titlul Ca o inimă spartă.
Secevență din filmul 35 de minute după (r. Cristi Todoran), după povestirea omonimă de Doina Ruști
Amantul — Trafika Europe
Mâna lui Bill Clinton — Bill Clinton's Hand, în Bucharest Tales, New Europe Writers, 2011
Harta secretă a Elinei / Harta desfrânării — Misr Al‑Mahrousa, Cairo
Fantasma / Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot, trad. Barbara Pavetto — Romania Orientale, Universitatea Sapienza, nr. 35, 2022
Cristian — revista Le Bateau Fantôme, Paris, nr. 8, 2009
Învingătorul — antologia revistei Nagyvilág, Budapesta, septembrie 2010
I miei ginecologi, în Compagne di viaggio, Sandro Teti Editore, 2011
Ura pri univerzi, în Zgodbe iz Romunije, Sodobnost International, Ljubljana, 2011
Povestiri despre Bucureștiul balcanic, unde documentul, legenda și fantasticul intră în aceeași realitate.
Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot
Iubiri, obsesii, obiecte magice și istorii insolite din Bucureștiul secolului al XVIII-lea.
Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București
Un puzzle epic: povestiri autonome care se completează și se modifică reciproc prin personaje, detalii și fire narative comune, legând prezentul de secolul al XVIII-lea
Pădurea albastră, manual pentru clasa a VII-a, Litera, 2024
Platanos, manual pentru clasa a VIII-a, ART, 2020
Colierul, Litera, clasa a VI-a, 2024
Fantoma din moară, clasa a X-a, Paralela 45
O după-amiază cu Tanti Viki, ART (texte) ș.a.
Secvență din filmul Apartamentul 26 (r. Alexandra Băcilă), după povestirea cu același titlu de Doina Ruști
Herr, în Treisprezece, Litera, BPC, 2021
Cocrișel, în Când viitorul era mic, Arthur, 2021
Anonima, în Femei, bărbați și faptele lor, Litera, 2023
Găbițu, în Retroversiuni, Paralela 45, 2023
Secretul, în Antologia Echinox, nr. 1, 2018
Kant and Max, în antologia PEN95 România, 2017
Visul spiridușului, în Cel mai mult și mai mult, Arthur, 2017
Uniune europeană, în Cum iubim, Vellant, 2016
Milițianul pierdut, în Scriitori la poliție, Polirom, 2016
Prințul Avolo, în Cui i-e frică de computer?, coord. Tina Sâmihăian și Liviu Papadima, Arthur, 2013
Amănunte pierdute, în Literatura română contemporană, Antologia Echinox, 2011
Dincolo de poarta mov, în Care-i faza cu cititul, coord. Liviu Papadima și Tina Sâmihăian, ART, 2010
Darul lui Mărțișara, în Bookătăria de texte, coord. Florin Bican, Clubul Ilustratorilor, 2009
Cireșele din asfalt, în Farse, lacrimi și o găleată de sânge, coord. Mircea Petean, Limes, 2008
Cristian · 35 de minute după · Apartamentul 26 · Escrocheria · Cinematograful din mall · Umbra perfidă a unei iubiri
Vezi selecția video
Timp de mai mulți ani, Doina Ruști a publicat cu regularitate proză scurtă pe blogul său din Adevărul. Unele dintre aceste texte au intrat ulterior în volume.
Toate povestirile din Adevărul
„Mustește de femei și șmechere, și păcătoase, se vinde și se cumpără mult, e plin de negustori printre personajele Doinei Ruști. Negustori de ambe sexe. Unii vând doar haine vechi, alții cearșafuri, bijuterii, unii vând, cum spuneam, ceasuri de tablă, alții delicatesuri culinare. Sau un câine de o culoare care îl face să fie cum nu a fost altul.”
— Mircea Morariu, HotNews
O zonă distinctă a prozei scurte este dedicată Bucureștiului și imaginarului său balcanic. Publicate în bună măsură pe blogul din Adevărul, dar și în volume, reviste sau antologii, povestirile din această serie pornesc adesea de la documente de epocă, în special din secolul al XVIII-lea.
De-a lungul a peste 200 de povestiri, se conturează astfel un profil al identității românești într-unul dintre momentele sale de formare ca societate modernă — Epoca Fanariotă. Detaliile existențiale, precum modul de păstrare a valorilor, listele de cumpărături, de obiecte furate sau pierdute, etapele unei aventuri birocratice ori relațiile amoroase devin centrul unor ficțiuni în care se întâlnesc realitatea istorică și fabulația.
Tiparul este recognoscibil: Doina Ruști aduce sub ochii cititorului un document real, un personaj autentic — o personalitate istorică sau, cel mai adesea, un nume pomenit într-un contract, într-o listă ori într-un act de cumpărare — și scoate la suprafață o poveste care cartografiază, prin figuri și locuri, un imaginar de tip balcanic.
Multe personaje fac parte din periferia societății urbane. Un loc central îl au sclavii. povestirile Doinei Ruștiu aduc detalii importante despre sclavie în lume românească a veacului al 18-lea, fiind printre puținele ficțiuni care abordează tema din perspectivă contemporană, dintr-un unghi original. Nu pune accentul pe dramatismul situației existențiale, ci pe absurdul ei, pe acele detalii conservate până în zilele noastre în relațiile umane.
"Când primul stăpân a hotărât să-l dea ca premiu pentru jocurile de vară, s-a speriat rău. Doar neorociții ajungeau un simplu cadou. Or, el muncise, fusese un sclav bun, iar acum se simțea aruncat. A plâns, s-a rugat de stăpân, dar acesta se hotărâse, nu mai era nimic de făcut.
Pus în lanțuri, agățat de-o căruță a luat drumul spre târg, unde începuse deja întrecerea la aruncarea prăjinii.
Tot drumul a fost trist, hotărât să se sinucidă cu prima ocazie. Dar de cum a ajuns în bâlci a rămas fermecat. Cineva i-a pus o coroană pe frunte, o împletitură din frunze și flori, așezându-l într-un scaun înalt. Acum o să fii rege, i-a zis femeia care venise să-i aranjeze obrazul. L-a parfumat, l-a vopsit pe sub ochi. Ai grijă, i-a șoptit ea, ca măcar de data asta să-ți folosești darul. Care dar, a întrebat prostește Vencică. Ăla din naștere, i-a spus femeia, și abia atunci a văzut că avea un nas lung, prelungit cu un neg.
Sulemenit pe obraz, îmbrăcat cu vestuță strălucitoare, atrăgea privirile, confisca atenția generală. Viața i se părea, în sfârșit minunată, iar el ar fi vrut să rămână pentru totdeauna „trofeu”.” —Vencică
Fantasme, mistere, obiecte magice, conflicte ascunse în interiorul marilor evenimente istorice, traseul unui cuvânt ori anatomia unui fapt dramatic compun treptat o lume pe cât de românească, pe atât de legată simbolic de literatura balcanică. Pitorescul, actele dilematice, imaginarul absurd de tip urmuzian și desfătările levantine se împletesc într-o viziune specifică lumii de la sud și nord de Dunăre.
Același București fanariot și aceeași geografie imaginară se dezvoltă, la dimensiunea romanului, în Trilogia Fanariotă — Manuscrisul fanariot, Mâța Vinerii și Homeric.
„Povestirile despre legături bizare constituie o veritabilă radiografie a unei epoci cu baze reale și amprentă orientală, documentată în arhive și înfrumusețată prin ficțiune.”
— Flavia Iosef, Litera blog
Legende urbane · Toate povestirile din Adevărul
Proiect recent de proză balcanică, deschis cu povestirea:
Doina Ruști pornește de la un eseu academic publicat în Literary Encyclopedia spre legendar, reluând în câteva forme avatarul Spânului: de la o poveste culeasă de Hasdeu spre povestea unui negustor fanariot, care vinde elixir pentru creșterea părului, ori spre istoria fabuloasă a lui Turnavitu, personaj real, cu importanță minoră în istoria românească, dar devenit obsesie simbolică urmuziană.
· Mastichinus, Adevărul, 1 aprilie 2025
· Baticul, Opt motive, nr. 88, 2021
· Muzeul manuscriselor, Opt motive, nr. 74, 2021
· Ușa secretă, Opt motive, nr. 30, 2020
· 35 de minute după, România literară, 2014
· Vizita, România literară, nr. 8, 2013
· Fiatul negru, Viața românească, nr. 9–10, 2013
· Trattoria Amore, Catchy, 30 aprilie 2012
· Cinematograful din mall, România literară, nr. 7, 2012
· Criptele ADN-ului, Ziarul financiar, 15 iunie 2012
· Cum a început blazarea lui Cici Bezergheanu, Bucureștiul Cultural, nr. 107, 19 iulie 2011
· Magazin provincial, Obiectiv Cultural, 2 mai 2011
· Fluierul roșu, Timpul, martie 2011
· Apartamentul 26, Timpul, martie 2011
· Cerceii cu topaze, în Bucureștii Vechi și Noi, Editura Subiectiv, 2011
· Năltărogul, în Bucureștii Vechi și Noi, Editura Subiectiv, 2011
· Mult așteptatul ceas al D-nei Glodeanu, Revista 22 / Bucureștiul Cultural, nr. 103, 2010
· Diavolul îndrăgostit, Revista la plic, nr. 4, Chișinău, 2010
· Mâna lui Bill Clinton, Revista 22 / Bucureștiul Cultural, nr. 95, 2010
· Mesajul din sticlă, Mnemosyning / Triade, 2010
· Amiaza unui manaf ucigaș, România literară, nr. 25, 2010
· Spiridușul de pe strada Batiște, Luceafărul de dimineață, nr. 1–2, 2010
· Învingătorul, Convorbiri literare, martie 2009
· Prăvălia de peruci, România literară, nr. 52, 2009
· Poveste de Paște, România literară, nr. 15, 2009
· O crimă și patru oameni care trăncănesc, Hyperion, nr. 1–3, 2009
· Lacătul și cheia, România literară, nr. 45, 2008
· Uniune europeană, România literară, nr. 48, 2007
· Lângă Biserica Sf. Silvestru, Convorbiri literare, noiembrie 2006
· Lulu, Vatra, nr. 11–12, 2005
Imagine din filmul Apartamentul 26 (r. Alexandra Băilă, Cristi Panaitescu)
Imagine din filmul 35 de minute după (regie Cristi Toporan), în rolurile lui Catrinel și Mari: Andreea Perju, Raluca Straia
