Doina
Ruști

Doina Ruști, în dialog cu Lucian Mîndruță: pentru cine mai scriem romane?

Doina Ruști a fost invitată în podcastul lui Lucian Mîndruță, pentru a vorbi despre recentă invitați pe care a primit‑o la FIL Guadalajara. Printre altele, a abordat mai multe probleme de actualitate, despre scris și viitorul său, despre AI, despre romanele sale recente. Ferenike, Nas de bulgar, Matuf peruchierul *și *Sălbatica. (2026-10-18)
Doina Ruști, în dialog cu Lucian Mîndruță: pentru cine mai scriem romane? - Doina Ruști
videoplay
Doina Ruști, in podcastul lui Lucian Mîndruță

Invitată recent la podcastul lui Lucian Mîndruță, Doina Ruști a participat la un dialog pornit de la apropiata sa prezență la Festivalul Internațional de Carte de la Guadalajara (FIL).

Doina Ruști a vorbit despre importanța festivalului și a întâlnirilor cu editori și scriitori importanți.

Cu binecunoscutul său umor, Lucian Mîndruță a pus o întrebare aflată pe buzele tuturor: ce mai înseamnă să scrii literatură în lumea de astăzi?

De la inteligența artificială la criza lecturii, conversația a atins teme legate de viitorul romanului și de relația scriitorului cu cititorii săi.

„Avem un cititor sigur: ChatGPT!”, a glumit Doina Ruști, susținând că scrisul înseamnă, înainte de toate, joc și construcție. Nu industria cărții este esențială, ci actul creației în sine, plăcerea de a inventa lumi, de a construi o poveste. Literatura se află în schimbare, povestea este eternă.

Un alt subiect a fost relația dintre autobiografie și ficțiune, felul în care experiențele personale se transformă în materie romanescă, așa cum se întâmplă în Ferenike și Nas de bulgar.

Scriitoarea a vorbit și despre drama copilăriei sale, marcată de asasinarea tatălui, subiect tratat în romanul Ferenike.

Discuția s-a îndreptat apoi spre identitate și spre operele literare care rezistă timpului.

Lucian Mândruță și Doina Ruști, la lansarea romanului Zogru, 2006

Doina Ruști a abordat și forța temelor grave în literatură, evocând romanul Sălbatica, în care deportările staliniste din Bărăgan sunt recuperate printr-o poveste simplă și emoționantă, una dintre explicațiile succesului de care s-a bucurat cartea.

Discuția a ajuns și la Matuf, cel mai recent roman al scriitoarei, continuând reflecția asupra felului în care istoria, memoria și imaginația devin literatură.

Interviul integral poate fi urmărit aici.

share on Twitter
share on Facebook