“Plin de umor în unele secvențe, în altele tragic și feroce, uneori fantastic și luminos, ca o pictura de Chagall, ceea ce predomină în această poveste minunată [Zogru] este figura teribilei singurătății în care se află spiritul uman lipsit de iubire”.
(Pedro Gandolfo, El Mercurio, 19 august, 2018)
