Prozatoarea Doina Ruști este prezentă în spațiul cultural arab prin publicarea povestirii Harta desfrânării, recent tradusă în limba arabă și apărută în revista culturală Misr Al-Mahrousa din Cairo, una dintre platformele importante ale vieții literare egiptene contemporane.
Traducerea este semnată de Dr. Howaida Saleh, prozatoare, eseistă și traducătoare de prim-plan, cunoscută pentru contribuțiile sale în literatura egipteană actuală și pentru activitatea critică dedicată unor teme majore precum feminismul, marginalizarea și identitatea, dar mai ales pentru proza sa densă, cu un puternic mesaj.
Autoare a numeroase volume — între care Girls’ Love, Amrat Al-Dar, Room 13, Houses Inhabited by Spirits, Passageways of Loss, Three Paths to Happiness sau Beit Al-Kholoud: The Secret Life of Farida Al-Mufti — Howaida Abdelkader Saleh este, de asemenea, profesor de estetică la Facultatea de Teatru din Cairo și redactor-șef al revistei Misr Al-Mahrousa. Activitatea sa de traducătoare include, printre altele, opera lui Oscar Wilde, precum și proză contemporană americană.
Misr Al-Mahrousa este o revistă culturală susținută de instituții oficiale din Egipt, cu o largă circulație în mediile literare și academice. Publicația promovează literatura contemporană, studiile critice și dialogul intercultural, reunind autori consacrați și voci emergente din spațiul arab și internațional.
Publicarea unui text literar într-o astfel de revistă marchează o deschidere importantă către un public nou și consolidează prezența literaturii române în circuitul global.
Povestirea Harta desfrânării a apărut în 2023, în volumul Depravatul din Gorgani (Litera). Aici, Doina Ruști reia temele predilecte: orașul ca spațiu al tentației, erosul ca formă de cunoaștere și alteritatea.
Acțiunea pornește dintr-un loc marginal, încărcat de memorie — o grădină crescută pe ruinele unui cimitir — unde destinul Elinei, o tânără ișlicăreasă, se schimbă radical în urma unei întâlniri misterioase. Din acel moment, orașul își modifică structura invizibilă, reducându-se la câteva puncte esențiale, transformate într-o hartă secretă a pasiunilor și a inițierii.
Scrisă într-un stil dens, cu accente fantastice și senzoriale, povestirea explorează granița fragilă dintre realitate și experiența interioară, într-un București fanariot reimaginat ca teritoriu al seducției și al metamorfozei.
„Totul a început în spatele bisericii Sf. Sava, unde pe-atunci era o grădină de bălării, rămășiță dintr-un vechi cimitir. Încă se mai vedeau vreo câteva cruci din piatră bătrână. Acolo, sub o tufă de afin, a început viața nemuritoare a Elinei, ișlicăreasa.
Măritată de câteva luni, femeia aceasta, care prin faptele ei avea să deseneze o hartă a plăcerilor rare, în fiecare zi făcea câte un drum prin oraș, căci bărbatul ei era un vestit ișlicar, pasionat într-atâta de munca lui, încât orice căciulă ieșită din mâinile sale era o capodoperă, un lucru rar.” Integral, aici.
Această apariție confirmă interesul constant pentru proza Doinei Ruști în spații culturale diverse și continuă traseul internațional al operei sale, deja tradusă în numeroase limbi.
Publicarea în limba arabă adaugă o nouă dimensiune acestei circulații, deschizând literatura autoarei către cititorii din Orientul Mijlociu și consolidând dialogul dintre culturile literare.
Această apariție se înscrie într-un dialog deja existent al autoarei cu spațiul cultural arab. În ultimul an, Doina Ruști a fost prezentă în publicații din Cairo (Al-Mahalla și Harf) prin interviuri și colaborări editoriale, ceea ce conferă acestei traduceri o semnificație suplimentară: nu este un debut, ci o consolidare a unei relații literare în curs de dezvoltare.
