Mi-aduc aminte că în urmă cu niște ani eram la Târgul de Carte de la Frankfurt, iar cineva din public m-a întrebat dacă romanul meu, „Fantoma din moară”, oferă soluții care să atenueze efectele comunismului. Literatura nu are menirea asta, dar ca om trecut prin comunism, uneori simt nevoia să spun că nu cred că drama pe care-am trăit-o poate fi judecată după regulile lumii în care trăim acum, lume care a transformat totul într-un rechizitoriu fără urmări constructive.
Epocile de opresiune nu pot fi înțelese decât din interior, nu pot fi evaluate decât în contextul lor istoric.
„Fantoma din moară” mi-a dat libertatea să construiesc povestea unei evadări din istorie, în registru fantastic, și m-am bucurat că publicul german a rezonat la acest roman.
“Cartea Doinei Ruști etalează o gamă largă de aptitudini literare, care dau măsura rezistenței în istoria românească a secolului XX. “ (Markus Bauer, Neue Zürcher Zeitung)
Versiunea germană a apărut la Berlin (Klak), în traducerea Evei Ruth Wemme, la finele anului 2017, iar romanul fost cuprins în programul Târgului de Carte de la Frankfurt . Mă pot lăuda cu o recenzie, în Neue Zürcher Zeitung.
E un roman cu amintiri multe, fiind prima carte pe care am scris-o. M-am chinuit multă vreme s-o public, fără succes. Deși scrisă la sfârșitul anilor 80, a apărut pentru prima oară abia în 2008 (Polirom). Este cartea care mi-a adus consacrarea. A fost distinsă cu premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză și s-a bucurat de numeroase exegeze.
Tocmai de aceea mă emoționează această nouă ediție a romanul “Fantoma din moară”, aflată în precomenzi la editura Litera. E cea de a 4-a carte din seria de autor. Este o versiune critică, îngrijită de Ovidiu Șerban, cu o prefață semnată de Paul Cernat. Acesta o considera la apariție „una dintre cele mai convingătoare și expresive ficțiuni despre comunismul autohton, publicate în ultimul deceniu”.
M-am străduit să fac din "Fantoma din moară” o poveste sintetică a comunismului românesc, o carte despre labilitatea adevărului. Povestea unei învățătoare din anii 80 se întâlnește peste timp cu suferința unui dascăl din perioada interbelică. Amestec de realitate și fantastic, scris în formula unui thriller, romanul devine treptat o frescă a perioadei comuniste, de la stalinism la căderea Zidului Berlinului.
„Lumea își mai aduce aminte încă ziua în care au venit buldozerele, mai cu seamă momentul asfințitului, când pe cerul de vară se ridicase praful roșu al morii, în timp ce pe găleata amenințătoare, de plastic, se încleștase palma de fier a unui soldat calm și trist, care plutea în uniforma lui albastră, pe urmele de neșters ale unei învățătoare de țară.” (Fantoma din moară)
