Romanul Fantoma din moară a intrat, odată cu traducerea sa în limba maghiară, într-o nouă etapă de lectură și interpretare. Ediția maghiară, A malom kísértete (Editura Orpheusz, Budapesta), tradusă de Szenkovics Enikő propune nu doar o trecere dintr-o limbă în alta, ci o relectură culturală a unei ficțiuni despre comunism, memorie și mecanismele fricii colective.
Prezentarea traducerii a avut loc la București, în cadrul mini-festivalului Corzi literare, un proiect dedicat dialogului româno-maghiar prin literatură și traducere, organizat de Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar Bucureștiși Institutul Cultural Român.
În acest context, traducerea nu a fost tratată ca un gest secundar, tehnic, ci ca un eveniment literar în sine, în care autorul și traducătorul au intrat într-un dialog despre sens, memorie și schimbarea perspectivei odată cu schimbarea limbii.
Printre scriitorii invitați s-au numărat Karácsonyi Zsolt, Doina Ruști, Mircea Cărtărescu, Sántha Attila, Szöllősi Mátyás .
Fantoma din moară este un roman construit pe tensiunea dintre realitatea comunistă și mecanismele ei invizibile: frica, delațiunea, sexualitatea reprimată, deformarea relațiilor umane. Traducerea în maghiară mută această lume într-un spațiu cultural care a cunoscut alte forme ale totalitarismului, alte traume istorice, dar mecanisme similare de control și degradare a intimității.
În acest sens, traducerea funcționează ca o interpretare. Nu doar reproduce un text, ci îl așază într-un alt orizont de așteptare. În traducerea lui Szenkovics Enikő, unele accente se deplasează, anumite tensiuni devin mai vizibile, iar altele capătă o densitate diferită. Romanul nu „se pierde” în traducere, ci se transformă — ceea ce confirmă rezistența lui literară.
Un element esențial al acestui parcurs a fost dialogul dintre autor și traducător, un dialog care a făcut vizibilă munca invizibilă a traducerii. Traducătorul nu este un intermediar neutru, ci un mediator cultural, obligat să găsească echivalențe nu doar lexicale, ci și istorice, mentale, afective.
În cazul Fantomei din moară, acest dialog a pus în discuție nu doar soluții de limbaj, ci și felul în care comunismul românesc poate fi citit dintr-o altă memorie colectivă. Traducerea devine astfel o formă de critică implicită, o lectură activă a textului.
Apariția ediției maghiare se înscrie într-un traseu mai larg al romanului, care a fost receptat, de la publicare, ca una dintre cele mai puternice ficțiuni românești despre comunism. Circulația într-o altă limbă confirmă faptul că această temă nu aparține unui singur spațiu național, ci unei istorii est-europene comune, cu variațiile ei.
Traducerea nu înseamnă doar vizibilitate sau export cultural. Ea este o probă de rezistență. O carte tradusă este o carte recitită, pusă din nou la încercare, supusă unei alte sensibilități. În acest sens, Fantoma din moară continuă să existe nu prin actualitate, ci prin durată.
Surse și articole conexe
Mini-festivalul Corzi literare – Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București
https://culture.hu/ro/bucuresti/evenimente/corzi-literare-32-–-33
Articol AGERPRES (English): Bucharest-based Hungarian Cultural Centre to host mini-festival of literary translation
https://agerpres.ro/english/2025/02/06/bucharest-based-hungarian-cultural-centre-to-host-mini-festival-of-literary-translation-in-february--1420331
