Doina
Ruști

*Fantoma din moară de Doina Ruști, *inclusă într‑o enciclopedie prestigioasă

Romanul Fantoma din moară, semnat de scriitoarea Doina Ruști, este unul dintre cele mai cunoscute romane românești despre perioada comunistă, tradus și discutat în contexte academice internaționale. În 2016, lucrarea este inclusă în The Ashgate Encyclopedia of Literary and Cinematic Monsters (Routledge, New York), una dintre cele mai importante enciclopedii dedicate imaginarului monstruos în literatură și film. (2025-12-11)
Fantoma din moară de Doina Ruști, inclusă într-o enciclopedie prestigioasă - Doina Ruști

În The Ashgate Encyclopedia of Literary and Cinematic Monsters (Routledge, New York, 2016), coordonată de Jeffrey Andrew Weinstock, romanul Fantoma din moară este analizat ca o formă de neogotic, specifică postmodernismului târziu est-european. Citat în două locuri - vezi pagina 550 a acestei lucrări de referință internaționale - romanul este plasat într-un cadru comparativ, alături de The Carpenter’s Pencil (Creionul tâmplarului) de Manuel Rivas, subliniindu-i relevanța într-o genealogie transnațională a narațiunilor cu figuri simbolice monstruoase .

În lectura propusă de Weinstock, Fantoma din moară se situează la intersecția dintre memoria postcomunistă și imaginarul gotic, punând în evidență o arhitectură narativă complexă, cu accente baroce și un efect estetic intensificat — trăsături definitorii pentru neogotic. Monstruozitatea nu apare aici ca o anomalie supranaturală, ci ca un răspuns structural la violența și presiunile psihologice ale totalitarismului comunist.

Romanul Fantoma din moară este analizat ca o formă de neogotic est-european, specific postmodernismului târziu. Clasificarea îl plasează într-un cadru comparativ internațional, subliniind modul în care imaginarul gotic devine un instrument de explorare a memoriei postcomuniste, a traumei și a monstruozității istorice.

Fantoma nu este o prezență unică, ci una cu multiple fețe, reflectând formele variate ale opresiunii infiltrate în normalitatea cotidiană. Există un singur personaj, numit generic Max, ale cărui metamorfoze se desfășoară treptat în interiorul realității obișnuite. Transformările lui multiple ilustrează modul în care goticul se reactivează într-un context istoric precis, în care trauma produce dubluri monstruoase, mai degrabă decât spaime exterioare.

Această clasificare critică confirmă faptul că Fantoma din moară se înscrie într-o genealogie mai amplă a goticului modern, în care literatura est-europeană contribuie cu forme specifice, ancorate în istorie, memorie și complexitate narativă.

The Ashgate Encyclopedia of Literary and Cinematic Monsters, coordonată de Jeffrey Andrew Weinstock și publicată de Routledge, este o lucrare de referință în studiile culturale și literare dedicate figurii monstruoase.

Referințe critice; Bibliografie [Alte exegeze asupra romanului ]Fantoma din moară.

share on Twitter
share on Facebook