Scriitoarea Doina Ruști s-a aflat printre autorii invitați la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig, unul dintre cele mai importante evenimente editoriale europene, ediție la care România a avut statutul de țară invitată de onoare. Programul dedicat literaturii române a inclus lansări de carte, dezbateri și întâlniri cu cititorii, reunind o serie de scriitori reprezentativi ai scenei literare contemporane.
În acest context, romanul Fantoma din moară a fost prezentat publicului german în traducerea Das Phantom in der Mühle, realizată de traducătoarea Eva Wemme, una dintre cele mai cunoscute mediatoare ale literaturii române în spațiul german.
Cartea a fost discutată în cadrul mai multor întâlniri literare și sesiuni de autografe, atrăgând interesul publicului și al criticilor.
Romanul Fantoma din moară a fost comentat pe larg de criticul literar Markus Bauer, într-o cronică publicată în prestigiosul cotidian elvețian Neue Zürcher Zeitung, una dintre cele mai influente publicații culturale din spațiul german.
În analiza sa, Bauer observă rolul central al fantomei în mecanismul narativ al romanului și modul în care aceasta declanșează tensiunile ascunse ale comunității.
„Fantoma este catalizatorul narativ care face să se manifeste forțele secrete, în special cele de natură sexuală, fiind și componenta cea mai vizibilă, singură credință, dizolvată și ea în ultima parte a romanului.
Cartea Doinei Ruști etalează o gamă largă de aptitudini literare, care dau măsura rezistenței în istoria românească a secolului XX.”
— Markus Bauer, Neue Zürcher Zeitung
Criticul subliniază astfel modul în care romanul depășește lectura realistă a epocii comuniste și introduce o dimensiune simbolică și mitologică, în care fantoma devine un mecanism narativ ce scoate la suprafață tensiunile ascunse ale comunității și ale istoriei.
Publicat inițial în 2008, romanul Fantoma din moară se numără printre cele mai cunoscute cărți ale prozatoarei Doina Ruști. Acțiunea urmărește destinul unui sat dominat de prezența enigmatică a unei mori, loc care devine treptat centrul unei mitologii locale.
În universul romanului, realitatea cotidiană se amestecă permanent cu elemente fantastice. Moara este percepută de locuitori ca o entitate misterioasă, o prezență care pare să influențeze destinele oamenilor și să dezvăluie tensiunile ascunse ale comunității.
Pe fundalul istoriei recente, marcată de controlul exercitat de Securitate și de presiunea ideologică a regimului comunist, romanul explorează felul în care frica, memoria și dorințele ascunse modelează viața indivizilor.
Prin această combinație de realism social și imaginație fantastică, Fantoma din moară propune o perspectivă literară asupra traumelor colective și asupra modului în care istoria se infiltrează în biografiile personale.
La scurt timp după apariție, romanul a fost distins cu Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, iar de atunci a continuat să circule în spațiul internațional prin traduceri și prezentări la festivaluri și târguri de carte.
Prezența la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig a confirmat interesul constant pentru literatura Doinei Ruști în spațiul german, unde proza sa este apreciată pentru originalitatea construcției narative și pentru modul în care îmbină istoria, memoria și elementele fantastice.
Markus Bauer
