Turneul celor 5 povestiri, legate de romanul Nas de bulgar- a ajuns la Iași. Două evenimente m-au legat de cititorii ieșeni, trei întâlniri diferite tematic, cu public diferit.
Pe această pagină:
Întâlnirea de la Iași\| Povești din turneu \| Fotografii și video \| Presă, radio, TV \| Despre roman
Iașiul este unul dintre locurile centrale ale romanului Nas de bulgar: orașul studenției Doinei Ruști, al Căminului din Pușkin, al fostului Conservator și al întâlnirilor care au transformat iubirea în istorie identitară.
La Iași, turneul a început prin întoarcerea în locurile din romanul Nas de bulgar: campusul Pușkin, fostul Conservator, străzile și spațiile prin care trec personajele. Înaintea întâlnirilor cu publicul, Doina Ruști a refăcut traseul unei memorii studențești devenite literatură.
La Iași era primăvară, ca pe vremea castanilor, fără castani. Doina Ruști a început prin căutarea locurilor din roman.
"Am ajuns în Pușkin, campusul abulic, înfiorător și misterios al studenției mele, am trecut bulevardul la fostul Conservator, pe urmele personajelor mele. "
— Doina Ruști
VIDEO: despre locul întâmplărilor
Tema: Fugari
Cuibul visurilor, clubul de carte organizat de Dragoș Andrei Preutescu la Biblioteca Academiei, este unul dintre spațiile mature de lectură ale Iașiului. Aici, Doina Ruști a făcut primul popas al turneului ieșean, întâlnindu-se cu cititori fideli, profesori, elevi și oameni veniți din domenii diferite.Preutescu, la Biblioteca Academiei, unde Doina Ruști a făcut un prim popas pentru a-i saluta pe cititorii ei fideli. Profesori de top, elevi, cititori din variate domenii.
A fost o discuție cu multe comentarii și întrebări, legate de romanul Nas de bulgar, multe plasate în zona identității (personale, naționale). S-a vorbit despre actualitatea romanului, despre feminitate, trecut și prezent, dar mai ales despre Iași.
În matineul TVR Iași, Dimineți perfecte, Doina Ruști a vorbit despre romanul Nas de bulgar și invitația la Târgul de Carte Librex, dar și despre legăturile ei cu Iașiul, despre dragoste și identitate.
Vezi aici interviul integral.
Târgul de Carte Librex a avut numeroși invitați, între care s-a numărat și Doina Ruști, împreună cu editura Humanitas.
O parte din publicul Doinei Ruști. Librex, 2026
Sala întâlnirii de la Librex a adunat un public numeros, legat de Iașiul universitar și de locurile romanului.
Doina Ruști și-a propus să spună 5 povești despre fugari, lucru care nu s-a mai întâmplat. Formatul întâlnirii s-a schimbat pe parcurs, iar timpul destinat performance-ului narativ a fost redus neașteptat. Publicul venise pregătit pentru dialog și poveste — profesori, elevi, studenți, foști colegi, cititori care îi cunosc cărțile. Pentru ei, este publicată aici una dintre poveștile pregătite pentru Iași.
Întâlnirea cu zeul
Un armaș era paznic la pușcăria domnească, pe malul Dâmboviței, iar slujba aceasta era cea mai mare realizare a sa. Într-o seară, arnăuții au adus un bărbat pe care era imposibil să-l treci cu vederea. Spunea că e doctor și protesta că fusese arestat pe nedrept. Înainte ca armașul să bage de seamă, înainte să vină căpitanul ca să-l ia la întrebări, doctorul acesta sau ce-o fi fost a dat ochii peste cap și-a murit.
Pampu a rămas lângă el, neștiind ce să facă. Era primul om pe care îl văzuse murind. Apoi, amintindu-și că nimeni nu fusese de față să vadă, s-a repezit să-l răsucească pe-o parte, să-i dea două palme, ca să-l scoale din morți. I-a slăbit gulerul și, pe când se pregătea să-i desfacă și nasturii, a simțit o umflătură la piept.
Cum putea să treacă mai departe de asta? Dacă era vreo orătanie intrată sub vestă? Din două mișcări a scos obiectul, care era o pungă, strânsă bine la gură și înnodată de două ori.
În fine, a strigat după ajutoare, mortul a fost luat în primire de alții, iar armașul a trecut drumul să bea o cafea.
Iar aici, în tihnă, așezat pe divanul cel mare, a scos punga s-o studieze. Lângă el dansa un arnăut, cam afumat, iar la plită mesteca în cafea un mustăcios, care vorbea tare. O clipă a trecut ochii de la dansator la un saric și, fără să știe când și cum, a rămas fără pungă.
Era mâhnit nu atât pentru valoarea pierdută, cât pentru faptul că n-apucase să vadă ce e în ea.
Punga asta trece de la unul la altul, dar nimeni nu reușea s-o deschidă, până spre seară, când cineva găsește în pungă un fulg, o pană tânără, neînsemnată, pe care o aruncă pe geam.
Mica pană a plutit peste curte, traversând podurile și din nu știu care motiv s-a întors la armaș.
Pe fulgul acesta se legăna unul dintre nenumărații patroni ai somnului și ai viselor. Bastard al nopții, acest mic zeu, chiar și astăzi obișnuiește să călătorească pe câte o pană, pe câte-o frunză, împrăștiind în jur o lene zeiască, transformată treptat în melancolie ori în somn greu fără vise. Iar de aici nu mai este decât un pas spre dorința marii călătorii - de fuga în lume.
Vehiculul său plutitor trecea acum peste grădini, ocolind gardurile, traversând strada, până la pușcărie, unde, n-o să mă credeți, a ajuns din nou față în față cu armașul.
Întâlnirea a fost plăcută, ceva familiar îl îmbia pe zeu să toarcă la vise și, cum era și o zi însorită, s-a așezat pe fesul acestuia, unde, încălzit de postav, eliberat de orice constrângere, a risipit peste armaș stropii fini ai cunoașterii. Iar acesta, ajuns în stradă, și-a dat seama că ceva excepțional se întâmplase cu el. Putea să moară sau să rămână pentru totdeauna în contemplație. În niciun caz nu mai putea să fie un simplu armaș. Devenise o punte, un suflet de graniță.
Restul vieții sale nu mai contează. A fost fugar.
La întâlnire au participat câteva sute de persoane, profesori, elevi, prieteni, studenți ieșeni.
Timpul a fost scurt și multe întrebări au rămas nepuse.
„Regretul meu cel mare a fost acela de a nu fi apucat să-l provoc la o discuție pe prof. Sergiu Enea, specialist în artefactele Cucutenilor, mai ales că zeul din roman mi-a fost inspirat de un desen de pe un vas de Cucuteni."
Doina Ruști - coda la autografe pe Nas de bulgar.
Într-un campus studențesc, bântuit de crime și violuri, începe o poveste de dragoste. El este student la Conservator, ea la Litere. Dar între ei nu există doar muzica și literatura, ci și un trecut. Printre aspirații intelectuale și frici sociale își fac loc oameni și fapte din timpuri vechi.
Fiecare episod de dragoste este legat simbolic de istoria arhaică a românilor: migrațiile dunărene, cultul lui Dionysos, mercenarii bulgari, Caucalandul mitic, dar și zeii arhaici ori spiritele unei lumi dispărute. Toate fac parte din contextul unei povești de dragoste, transformată treptat într-o istorie identitară.
„A iubi înseamnă a afla cine ești.” (Nas de bulgar)
Această pagină face parte din *Turneul celor 5 povești, proiect literar legat de romanul Nas de bulgar.*
