Zilele trecute am recitit articolul din Libris.ro – Scriitorii la infinit, dedicat scriitorilor născuți în februarie. Mi-a plăcut tonul liber și ludic al textului, dar și felul în care caută fire de înrudire între autori foarte diferiți, uniți doar de luna nașterii, în jurul căreia se află o întreagă mitologie. De aici și ideea că favorizează fantezia și neliniștea.
Poate că Vărsătorii chiar au o chemare a apelor. În cazul meu, am simțit-o mereu: de la fluviul care taie lumea din Ferenike, până la Dâmbovița din trilogia fanariotă .
Apa e pentru mine un personaj viu, un spirit care separă și unește, care aduce revelații și iluzii.
Citind articolul din Libris, am regăsit în scriitorii pomeniți acolo o întreagă familie de afinități și mi-am amintit momente ale întâlnirii mele cu ei.
Mă simt înrudită cu James Joyce, care a fost modelul meu din studenție, prin imaginarul lingvistic, prin galeria epică a fiecărui cuvânt.
De Chuck Palahniuk mă leagă fascinația pentru imaginarul bizar, iar de Michel Houellebecq mă apropie poetica teritoriului, a spațiilor mentale în care personajele se pierd și se redefinesc. Alături de el m-am aflat într-un top literar. Magyar Nemzet a făcut un top cu cele mai importante cărți publicate în Ungaria în 2015, unde apare Lizoanca la 11 ani, alături de scriitori binecunoscuți, precum Michel Houellebecq, Bartis Attila, Dragomán György, Kiss Noémi
Dar de scriitorii născuți în februarie mă leagă într-adevăr, un anumit tip de observație, o visători tipică ființelor născute sub zăpezi. Există, cred, o filozofie acvatică, o curiozitate perpetuă.
Maia ales mijlocul lui februarie mi se pare că e un timp al scotocirilor. Vărsătorii trăiesc între două țărmuri — și poate tocmai de aceea literatura lor caută mereu punți între vis și luciditate, între memorie și halucinație.
📖 Articolul complet, publicat în Libris, poate fi citit aici:
Libris.ro – Scriitorii la infinit, februarie 2022
