TORINO, 17 septembrie 2016
De data aceasta TORINO era cucerit de melci, specimene uriașe și colorate, pe care le-am numărat împreună cu Mihai Stan, în aventura noastră urbană, de la pensiunea cu grifoni, unde am fost cazați, și până la Libreria Internazionale Luxemburg, unde ne aștepta Noemi Cuffia, o prințesă a cărților și cea mai profundă cititoare întâlnită în ultima vreme. Ca de fiecare dată, în Torino ploua mărunțel, iar în ecoul creat de clădirile înalte, printre zidurile vechi, de muzee și cafenele, zumzăia limba română, emigrată, sedusă de oftatul unor franci bătrâni și pierduți în negura vremii. Iar când Roberto Merlo a citit din paginile traduse cu incomparabilul său talent (din Manuscrisul fanariot), am putut să aud antenele melcilor. M-am văzut cu Daniel De Marin, cu Barbara Pavetto (&familia ei frumoasă). M-am bucurat să stau de vorbă cu Harieta Topoliceanu si studentii ei. Mi-am revăzut o fostă elevă. Am admirat-o pe frumoasa domnă Merlo. Am bătut străzile cu Daniela Radu, am dat interviuri, autografe. Iar în lumina albă dintr-o dimineață mi-am făcut poze cu melcii torinezi, gandindu-mă la Aurora Firta & ICR Venezia, patronii spirituali ai acestei excursii scriitoricesti.
