Doina Ruști

Fantoma din moară

Fantoma din moară - Doina Ruști
Editura Polirom, 2008
Fantoma din moară - Doina Ruști
Editura Klak, 2017
Fantoma din moară - Doina Ruști
Editura Polirom, 2017

Fantoma este catalizatorul narativ care face să se manifeste forțele secrete, în special cele de natură sexuală, fiind și comportamentul cel mai vizibil, singură credință, dizolvată și ea în ultima parte a romanului.

Cartea Doinei Ruști etalează o gamă largă de aptitudini literare, care dau măsura rezistenței în istoria românească a secolului XX.

"Fantoma din moară este parabola comunismului. Un roman care are pastă, vânjos și, repet, care face bună pereche cu parte ori cu părți din Orbitorul lui Cărtărescu”.

Scrisa de o prozatoare puternica si originala, rara avis in literatura romana postdecembrista, Fantoma din moara nu este doar o aparitie de varf a acestui an editorial, ci si una dintre cele mai convingatoare si expresive fictiuni despre comunismul autohton publicate in ultimul deceniu.

Doina Ruști are vocație de constructor, capacitatea de a plăsmui o ficțiune cu miză și o imaginație debordantă.

Fantoma din moară (Polirom, 2008) este, din punctul meu de vedere, cea mai bună scriere de ficțiune apărută anul trecut.

Personajele desenate de Doina Rusti sunt impecabil de adevarate: autoarea are darul mai rar de a privi in acelasi timp sintetic si contingent, incadrand detaliul in portret. Se poate trata cu simpatie preumblarea acestui oaspete fantomatic si inutil printr-un roman atat de bun incat il primeste fara a suferi de plictiseala vreunei consecinte.

Unui astfel de talent i se potriveste bine tema comunismului, demonia istorica a celor 45 de ani nenorociti ai Romaniei in spatiul inchis al unui sat.

Cu al treilea său roman, pe cât de ambițios, pe atât de reușit, Doina Ruști intră în elita prozei noastre încă tinere.

Fantoma din moară se numără cu siguranță, între reperele prozei românești din ultimii ani, prin claritatea tehnică a scriiturii ce simulează inocența, imaginația morbid-debordantă și, nu în ultimul rând, prin maniera convingătoare de revizitare a perioadei totalitare, cu o detașare duioasă, nemiloasă în detalii, înțelegătoare.

Dacă mi s-ar cere să recomand anumite personaje, pagini sau secvențe din această a doua parte a romanului Fantoma din moară, n-aș ști la ce să mă opresc mai întîi, pentru că aproape totul este, aici, remarcabil.

Miezul romanului e, dintre cele trei parti, partea a doua, Moara: numara ceva mai mult de 200 de pagini si este exceptional. In aceasta secventa comprimata de spatiu-timp ies cel mai bine la iveala marile calitati ale autoarei; ele sunt constructia si capacitatea de a sugera textura unei umanitati.

Este o istorie a întregii perioade comuniste din România, privită de naratori diferiți si, esențial, o saga de familie.

Într-un mod foarte abil, evenimentele istoriei mari se reflectă în istoria mică, în „cronica de familie“ pe care Doina Rusti o face cu talentul său obisnuit, cu o mare capacitate de observație a detaliilor de atmosferă si limbaj, precum si cu excepționalul dar de a include în pasta realistă condimentul fantasticului.

Doina Rusti se numara printre putinii povestitori adevarati pe care ii are literatura romana postdecembrista.

Fantoma din moară autoarea este determinant preocupată de configurarea unei realități crîncene, terifiante, insuportabile, din care evadarea în fantastic poate fi o soluție.

Doina Ruști scrie un roman puternic, în care vigoarea epicului, acuitatea observației realiste, minuțiozitatea descrierilor și discretele efluvii lirice susțin o poveste captivantă despre atrocitățile istoriei comuniste și despre bizareria supraviețuirilor fantomatice.

De sub aripile fâlfâitoare și versatile ale fantomei imaginate de Doina Ruști ies însă la iveală o multitudine de micro-istorii, modelate în pasta vâscoasă a marii "istorii de cauciuc ars".

Fantoma din moară - activează modelul unui Salman Rushdie din Rușinea, unde o bestie infernală, apocaliptică, se naște și se hrănește din dezechilibrul fundamental al unei comunități care și-a pierdut deprinderile umane, obișnuința de a oferi dragoste, precum și conștiința propriei responsabilități istorice. Max, fantoma din romanul Doinei Ruști, funcționează ea însăși alegoric, pentru a da un singur chip istoriei celei noi.

Povestirea este scrisa la foc încins, cele doua planuri narative se topesc intr-un melanj imaginativ strălucitor. Intr-adevăr, avem in fata un roman unitar, egal ca valoare, de la prima la ultima pagina.

Înainte de a fi un roman al supranaturalului manifest, Fantoma din moară e cronica, remarcabil conturată, a unei comunități distruse în epoca "omului nou".

În Fantoma din moară, un prim punct bifat ca la carte e setarea tonului adecvat al naratiunii.

Fantoma din moară - unul dintre cele mai interesante romane publicate după 1990. Un roman în egală măsură realist și fantastic, un roman despre singura entitate ce-l bîntuie cu adevărat pe om și-l face să se întrebe dacă a cîștigat sau a pierdut ceva odată cu trecerea anilor: memoria

În ce mă privește, prefer, fără discuție, a doua parte a romanului (Moara), scrisă la persoana a treia, densă și având deopotrivă un ritm extraordinar, cu metafore plastice și portrete caricaturale, compuse parcă în manieră arcimbolescă.

Curajul Doinei Rusti de a scrie despre lumea rurala intr-o vreme cand romanul taranesc parea a fi devenit caduc, formula originala, moderna, care aliaza naratiunea veridica, registrul fantastic si artificiul textualist - fac din "Fantoma din moara" o performanta majora.

Prima impresie: Fantoma din moară e chiar roman. Gasim aici personaje articulate, intriga, descrieri neinventate, realism crud, limbaj deloc fortat. Totul curge alert, ca viata deloc idilica a satului comunizat.

Eu am citit intregul roman cu dintii involuntar inclestati si cu pumnii strinsi.

În prelungirea unei tradiții romane ști apropiatã de proza lui Mihail Sadoveanu sau Ștefan Bãnulescu, Doina Ruști reușește sã struneascã energiile ascunse ale conștiinței reprimate, îmbinând cu talent elementele referențialitãții istorice cu cele ale unui fond fantastic plin de surprize. Fantoma din moarã este o carte generoasã prin frumusețea expunerii și prin mesajul profund.

Fantoma din moară poate fi considerat un roman total, despre comunism, diferențiindu-se radical de mentalitatea relativizantă, amorală a prezentului, care se ferește să mai incrimineze fățiș comunismul, provenind parcă dintr-o altă epocă, amintind de marea tradiție a ficțiunilor antitotalitare, în care lupta individului cu sistemul este interpretată ca un conflict dramatic, dificil de relativizat prin ironie. Având forța epică necesară, abilitatea de a crea personaje tridimensionale, cu precizia descriptivă care reface atmosfera „întunecatului deceniu” în fiecare detaliu, romanul reușește să resusciteze reprezentarea de gradul întâi a comunismului (ca regim totalitar coșmaresc, care nu lasă loc râsului sau uitării), combinând-o cu nuanțele inedite ale reprezentării de gradul doi (istoriile alternative, secundare în confruntarea cu teroarea principalului).

Doina Ruști creează o fantomă „colectivă”, conștientă că toate „personajele” acestei lumi au asistat pasiv la o crimă, obișnuindu-se cu vina și minimalizându-i dimensiunile.

nr. 1 (24) / 2017

Fantoma din moară aduce un topos autentic, de care autoarea este legată afectiv, care ne farmecă asemenea unui periplu aventuros prin viața unui om. Moara este un centru al universului afectiv al autoarei, un simbol emblematic pentru mitologia ei interioară. O lume populată de mituri rurale dezvăluie o geografie interioară de o rară finețe care ne atrage într-un univers halucinant.