Te-ai gândit că elementele de bază ale poveștii Manuscrisul fanariot, în care se regăsesc licențe dramatice (chiar și în detalii periferice), pot deveni un docudrama (scenariu teatru, film)? Ai conceput „croiala” literară astfel încât, din carte, să se poată deriva și în alte produse culturale?
Doina Ruști: Orice scriitor își dorește ca poveștile lui să ajungă film. Dar drumul spre peliculă e greu și cu bani mulți, atât de mulți, încât o minte de scriitor, oricât de fantastă, nici măcar nu-și poate imagina. În cazul meu a fost invers: am scris un scenariu pentru un film documentar, apoi, în timpul lung al așteptării, am decantat fericirile acelei povești scriind romanul Manuscrisul fanariot.
Manuscrisul fanariot a deschis seria de ficțiunii istorice. Mâța Vinerii o continuă. Ce te-a convins să abordezi acest gen?
Doina Ruști: Pe primul loc se află dragostea mea constantă față de secolul al XVIII-lea. Dar fiecare roman este motivat diferit, în funcție de emoția dantelată a unui anotimp. Dintre multele zone ale culturii românești, medicina populară mi s-a părut întotdeauna un loc în care cresc reveriile și dorințele. Dacă te uiți peste vechile rețetare sau peste cărțile de vrăji, relizezi neputința unui popor care și-a pus toate speranțele în observația lui speculativă.
Cărturești Carusel va găzdui în data de 9 martie, joi, începînd cu ora 19.00, un eveniment dedicat cărții, un experiment de lectură cu autoarea și invitații săi: Marius Constantinescu, Ovidiu Șimonca și Hauxlographe (Bogdana Dima – saxofon, voce, Dan – electronice; Cristian Fierbințeanu – bass, voce).
De asemenea, autoarea va avea întîlniri cu cititorii în orașe precum Sibiu, Brașov, Cluj, Oradea, Timișoara, Galați, Brăila, Iași, Suceava. Mai multe detalii, în curînd, pe www.polirom.ro.
București, 1798. Bucătăria ocultă a Bucureștiului într-un roman situat în continuarea Manuscrisului fanariot. Cărăbușii prăjiți, crumilla cum animis, plăcintele de trandafiri, elixirele de iubire sau lichiorul formicosus sînt numai câteva dintre mixturile vrăjite care conduc firele unei narațiuni cu final amplu.
„Noua carte a Doinei Ruști are toate datele unei povești captivante: foarte multă fantezie, un fir epic împletit cu mîna sigură a unui povestitor care știe cum să te ademenească, o atmosferă atît de puternică, încît te urmărește multă vreme după ce ai închis cartea și, nu în ultimul rînd, un subtext ce te trimite spre tainele Lumii și ale Literaturii. Derulîndu-și întîmplările – la limita dintre magic și fantastic – în decorul unui București pitoresc din preajma anului 1800 (luat ca pretext, de fapt, pentru o narațiune ce transcende datele unui cadru istoric documentabil), Mâța Vinerii trasează, ca prin vis, limitele unui univers ficțional în care se amestecă, în doze potrivite, ca în alambicul unui alchimist, substanțele înșelătoare ale realului și acelea, atît de pregnante, ale unei irealități (sau suprarealități), ce irump în plin cotidian. Negustori, vrăjitori, spiritiști, bucătari de la Curtea Domnească, îndrăgostiți, domnișoare cu ifose, ambasadori de pe diferite meleaguri, arnăuți, funcționari ai Înaltei Porți, domni maziliți și domni proaspăt înscăunați, uneltitori de tot felul, revoluționari, bonapartiști, scamatori și trimiși ai lui Sator populează spațiul carnavalesc al acestui roman fantast, cu subterane ce conduc pînă departe, spre lumi abia bănuite.” (Bianca Burța-Cernat)
„Scriitura Doinei Ruști are calități literare excepționale.” (Antonio J. Ubero, La Opinión de Murcia)
„Romanele Doinei Ruști au consistență, mister și final neașteptat.” (Stato Quotidiano)
de la sursă: „Mâța Vinerii” de Doina Ruști –
SemneBune https://semnebune.ro/2017/mata-vinerii-de-doina-rusti/#ixzz4d6WxzzV4
Under Creative Commons License: Attribution Non-Commercial No
Derivatives
Follow us: \@SemneBune on
Twitter \| 146207075393967
on
Facebook
