Doina Ruşti
Patru bărbaţi plus Aurelius - Doina Ruşti Cămaşa în carouri - Doina Ruşti Lizoanca - Doina Ruşti Fantoma din moară - Doina Ruşti Zogru - Doina Ruşti Omuleţul roşu - Doina Ruşti
Doina Ruşti
Patru bărbaţi plus Aurelius Cămaşa în carouri Lizoanca Fantoma din moară Zogru Omuleţul roşu

Universitatea Hyperion

Facultatea de Arte

Prof. univ. dr. Doina Ruşti

Lector univ. dr. Mihaela Triboi

 

Psihologia creaţiei artistice

Curs  semestrial

optional

 2 ore pe săptămână (ateliere)

 

EVALUARE prin: colocviu

OBIECTIVELE cursului

 

 

Descrierea şi scopul cursului

Cursul este destinat studenţilor de la actorie, din primul ciclu. Este structurat în 14 teme care abordează din punct de vedere psihanalitic cîteva structuri, atitudini şi modalităţi specifice actului creativ din domeniiile teatru, film.  Metoda de investigaţie se întemeiază pe psihanaliza freudiană şi pe analiza pragmatică a lui Greimas. Temele abordate acoperă opere teatrale şi cinematografice contemporane, iar suportul de curs propune texte noi, care nu oferă modele actoricesti deja instituite.

Scopul principal al acestui curs este acela de a lărgi baza interpretativă a cursanţilor şi de a oferi un aparat exegetic variat şi cu posibilităţi mai multe de aprofundare a textului dramatic. De asemenea, exegeza psihanalitică deschide perspective spre alte domenii, precum estetica, antropologia, simbologia, şi constituie o bună bază de interpretare hermeneutică.

 

 

Conţinutul cursului

 

1. Organizarea cursului.

2. Teorii în psihanaliza actuală cu privire la subconştient şi la posibilităţile lui (J. Lacan). Valorificările lor în film.

3. Alteritatea – perspectiva filozofică asupra temei. Teoria lui E. Levinas. Drama Celălalt de M. Unamuno şi implicaţiile psihologice ale dublului.

4-5. Visul în arta dramatică şi bazele lui psihologice. Teoria lui Freud. Studii de caz. Inception de Ch. Nolan

6. Imaginarul general. Teoria lui Jung. Arhetipuri mitice şi caractere artistice de teatru şi film.

7. Structuri lingvistice esenţiale şi impactul lor asupra subconştientului: salutul, numele, cuvântul criptic, şablonul, imprecaţia, povestea. Experimente lingvistice. Bazele programării neurolingvistice.  Cântăreaţa cheală de Ionescu – psihanaliza limbajului.

8. Teoria lapsusului. Studii de caz freudiene. Atitudinea psihologică a elipselor, ezitărilor, amneziilor scurte etc.

9. Sugestia în actul creaţiei: iluzia, ambiguitatea, seducţia, emoţia,  pliurile, germinarea sensurilor. Atitudini şi tipuri de mesaje pe un text dramatic.

10. Psihanaliza secvenţei de film. Gestualitatea şi mimica standard. Reconstituirea unui caracter dramatic după o singură scenă jucată. Autentic şi fals în jocul teatral.

11-12. Emoţiile şi psihologia lor: gelozia, invidia, bucuria etc... Studii de caz: interpretare şi psihanaliză.

13. Stilul minimalist în filmul psihologic actual. Cealaltă Irină de Andrei Gruzsniczki.

Sinteza cursului

 

 

Bibliografie generală

 

1.     DELUMEAU, JEAN – Păcatul şi frica. Culpabilitatea în Occident (secolele XIII-XVIII), vol. I, Ed. Polirom, Iaşi, 1997

  1. DERRIDA, JACQUES – Diseminarea, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997
  2. DURAND, GILBERT – Aventurile imaginii. Imaginaţia simbolică. Imaginarul, Ed. Nemira, 1999

4.     ECO, UMBERTO – Limitele interpretării, Ed. Pontica, 1996

  1. FREUD, SIGMUND - Dincolo de principiul placerii, Ed. "Jurnalul Literar", Bucureşti,1992
  2. FREUD, SIGMUND – Psihopatologia vieţii cotidiene, în Introducere în psihanaliză..., Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1992
  3. FREUD, SIGMUND – Opere, II, Ed. Ştiinţifică, 1993
  4. GREENWALD, ANTHONY G.; DRAINE, SEAN C.; ABRAMS, RICHARD L. – Three Cognitive Markers of Unconscious Semantic Activation, în Science (American Association for the Advancement of Science), vol. 273 (5282), 20 09 1996, pp. 1699-1702
  5. GREIMAS, J. ALGIRDAS ŞI FONTANILLE, JACQUES - Semiotica pasiunilor. De la stările lucrurilor la stările sufletului, Ed. Scripta, 1997
  6. JUNG,  CARL GUSTAV – În lumea arhetipurilor, Ed. Jurnalul literar, Bucureşti,1994
  7. JUNG,  CARL GUSTAV – Psihologie şi alchimie, vol. I-II, Ed. Teora, 1996
  8. KAPFERER, JEAN-NOËL – Căile persuasiunii. Modul de influenţare a comportamentelor prin mass media şi publicitate, Ed. Comunicare.ro, Bucureşti, 2002
  9. LACAN, JACQUES – Funcţia şi câmpul vorbirii şi limbajului în psihanaliză, Ed. Univers, Bucureşti, 2000
  10. RICOEUR, PAUL – Despre interpretare. Eseu asupra lui Freud, Ed. Trei, Bucureşti, 1998

15.  RICOEUR, PAUL - Finitude et culpabilité, Aubier, Editions Montaigne, 1960.

  1. RUŞTI, DOINA - Mesajul subliminal în comunicarea actuală, Ed. Tritonic, 2005
  2. SOLLERS, PHILIPPE – Freud, Dostoïevski, la roulette în Magazine Littéraire - Freud et ses héritiers l'aventure de la psychanalyse, Paris, Hors Série n°1, 2° trimestre, 2000.   
  3. TAYLOR, ELDON – Subliminal communication, Las Vegas, NV: Just Another Reality, 1990
  4. ZIMBARDO, O.G., & LEIPPE, M. – The Psychology of Attitude Change and Social Influence. New York, McGraw-Hill, 1991.

 


Suport de curs

Psihologia creaţiei artistice

Prof. univ. dr. Doina Ruşti

Lector univ. dr. Mihaela Triboi

 

 

 

ENGLEZEŞTE FĂRĂ PROFESOR
(CÂNTĂREAŢA CHEALĂ)
de Eugen Ionescu
Anti-piesă
finalul

(Pleacă. Orchestra încetează. Scena rămâne goală. Nu se mai întâmplă nimic . Minutele se scurg. Trebuie aşteptat până ce publicul începe să dea semne de enervare: fluierături, proteste, huiduieli, insulte, morcovi aruncaţi, bastoane, ouă clocite, etc. Trebuie aşteptat până ce publicul se înfurie de tot ci până ce vreo douăzeci de spectatori năvălesc pe scenă, ţipând,  înarmaţi cu ciomege. Furioşii se îndreaptă spre fundul decorului, dar în momentul acela din cele patru colţuri ale scenei, răpăiesc mitraliere. Spectatorii furioşi cad morţi. Directorul teatrului, cu autorul, cu un comisar de poliţie si jandarmi în uniformă intră pe scenă foarte calmi. Directorul teatrului numără cadavrele. Sunt douăzeci.)

DIRECTORUL TEATRULUI: Felicitările mele, domnule comisar.
AUTORUL (către directorul teatrului): Mulţumesc că mi-aţi luat apărarea faţă de măgarii ăştia! (Arată sala.)
DIRECTORUL TEATRULUI (către spectatorii îngroziţi): Scoală-te! Ce meserie ai dumneata?
SPECTATORUL: Sunt cizmar.
DIRECTORUL T'EATRULUI: Du-te la cizmărie şi fă ghete, ce cauţi la teatru? (către alt spectator): Dar dumneata ce eşti?
AL DOILEA SPECTATOR: Sunt medic, să trăiţi!
DIRECTORUL TEATRULUI: Poftim, în loc să îngrijească de bolnavi, vine aici să ne încurce pe noi. (Către o spectatoare:) Dar dumneata ce faci?
SPECTATOAREA: Eu sunt spălătoreasă, să trăiţi!
DIRECTORUL TEATRULUI: Nu ţi-e ruşine? Ai să vezi ce spălătură am să-ţi trag eu!
AUTORUL: De ce veniţi aici şi ne-ncurcaţi? Eu mă duc să fac ghete în locul cizmarului, să spăl rufe în locul spălătoresei, să-ncurc pe doctor la spital? Nu. Eu aici sunt doctor şi-mi văd de treaba mea. Cizmarii la cizmărie, actorii la teatru, fiecare să-şi vadă de treaba lui şi lumea o să meargă mai bine.
UN ALT SPECTATOR (din fundul sălii, se ridică): Dar spectatorii, la spectacol.
COMISARUL (roşu de furie): Cum îndrăzneşti să vorbeşti, când eu tac, obraznicule? (Către toată sala:) Derbedeilor, să vă astâmpăraţi, să vă băgaţi minţile în cap, să vă fie învăţătură de minte! (Arată cadavrele de pe scenă) Voi şti să apăr cea mai nobilă instituţie de cultură naţională, teatrul, acest templu de actriţe. Drepţi! Ieşiţi afară! Să nu vă mai prind aici!
(Autorul, comisarul de poliţie, directorul teatrului şi actorii se felicită, se îmbrăţişează, glumesc cu voie bună.... Jandarmii gonesc lumea din sală.)
 
 DISPARIŢIE LA SENAT
Horia Gârbea
(Text pentru teatru)

PERSOANELE
Doamna
Politiciana
Baroana-camerista Florence
Doamna Venturi
 

Interior de lux uşor demodat. Anul 2002. Doamna, încă tânără sau chiar foarte tânără, dar fără aere de domnişoară, e in mare doliu, dar cam excentric (etola, mănuşi de voal, pălărie in casa). Ea priveşte la televizor (ar trebui sa fie un video ecran enorm), uneori eventual printr-un lornion, facându-şi de lucru cu mâinile (brodeaza, insira margele, coase goblen etc., activitate întrerupta de manevrarea lornionului).
Intra Florence, subreta de casă mare. Arata cum vrea regizorul, dar poate ar fi bine sa fie straveche, decrepita de tip Firs feminin (rol de compozitie), ori o Frauelin provenita din baroană, dispretuitoare faţă de toti, ori o tinara sexy cu accente lesbiene ca in "Cameristele". Initial nu ne dam seama ca e subreta, doamna o numeşte baroană. (...)

 

PAPARAZZI
sau
Cronica unui răsărit de soare avortat
de Matei Vişniec

Scena 2

OMUL CU CUTIA DE VIOLONCEL.
Era o intersecţie aici, chiar lângă cafeneaua dumneavoastră...
PATROANA.
Unde ?
OMUL CU CUTIA DE VIOLONCEL.
Acolo, unde-i câinele. De fapt, al cui e câinele ?
PATROANA.
Cine ?!
OMUL CU CUTIA DE VIOLONCEL.
Doamnă, nu auziţi ce vă spun ? Ce s-a întâmplat cu intersecţia ? Cum se face că intersecţia nu mai e acolo ?
PATROANA.
Vreţi foc ?

(Schimb de priviri între cei doi bărbaţi).

OMUL CU CUTIA DE SAXOFON (puţin exasperat, către colegul său).
Las-o baltă, n-are nici un rost...
OMUL CU CUTIA DE VIOLONCEL.
Stai, stai că mă calcă pe nervi paţachina asta. Doamnă, aveţi de gând să-mi răspundeţi sau nu aveţi de gând să-mi răspundeţi, fir-aţi a dracului ?
PATROANA.
Cuuum ?
OMUL CU CUTIA DE VIOLONCEL.
Al cui este câinele ?
PATROANA.
Al cui este ce ?
OMUL CU CUTIA DE VIOLONCEL.
Câinele ! Câinele care se lăfăieşte pe locul intersecţiei... vreau să spun... intersecţia, unde este intersecţia ? Intersecţia care era acolo unde este câinele ?
PATROANA.
Ce unde mă rog ?
OMUL CU CUTIA DE SAXOFON.
Doamnă, câinele îl vedeţi ?
PATROANA.
Li se rupe la toţi.
OMUL CU CUTIA DE SAXOFON (către colegul său).
E clar. Ce facem ?
OMUL CU CUTIA DE VIOLONCEL.
Nu mai înţeleg nimic. Au înnebunit cu toţii. Doamnă, dumneavoastră ştiţi cine suntem noi ?
PATROANA.
Azi nu mai servim nimic, poftim.
OMUL CU CUTIA DE VIOLONCEL.
Doamnă, o să vă facem o mărturisire. Noi suntem doi asasini. Doi ucigaşi. (semn de gât tăiat). Haţ ! Suntem u-ci-gaşi !
OMUL CU CUTIA DE SAXOFON (râde prosteşte).
Pe-ri-cu-loşi.
PATROANA.
Nu mai servim nimic !
OMUL CU CUTIA DE VIOLONCEL.
Doamnă, ascultaţi-mă bine. Noi suntem doi asasini periculoşi, profesionişti. Aţi înţeles ? În faţa dumneavoastră se află doi asasini... (mişcă o mână în faţa ochilor patroanei încercând să-i atragă privirile). Priviţi aici... Suntem doi... Aici... Unu... doi... Eu sunt primul...
OMUL CU CUTIA DE SAXOFON.
Şi eu sunt al doilea...
PATROANA.
Şi câinele ?
OMUL CU CUTIA DE VIOLONCEL.
Câinele ! Fir-ar a dracului ! Nu pricepe nimic...
OMUL CU CUTIA DE SAXOFON.
Doamnă, colegul meu şi cu mine, ne vedeţi, el şi cu mine, suntem doi asasini plătiţi, profesionişti, răi... Noi omorâm curat pentru bani, înţelegeţi ? Şi suntem efectiv foarte, foarte periculoşi. Mai ales colegul meu. El e mai periculos decât mine. Şi eu sunt destul de periculos, dar nu sunt chiar atât de periculos precum colegul meu.
OMUL CU CUTIA DE VIOLONCEL.
Aţi înţeles acum ? Şi suntem pe urmele unui tip care se plimbă cu un flaut după el.
OMUL CU CUTIA DE SAXOFON.
Şi care şi el este un asasin...
OMUL CU CUTIA DE VIOLONCEL.
L-aţi văzut cumva prin zonă ?
OMUL CU CUTIA DE SAXOFON.
Un tip care vorbeşte tot timpul despre cum a fost adus el pe lume... Vă spune ceva chestia asta ? Aţi auzit cumva pe cineva prin zonă care nu vorbeşte decât despre asta şi numai despre asta, adică cum l-a ejectat mă-sa pe lume ?
OMUL CU CUTIA DE VIOLONCEL.
Răspundeţi, doamnă, v-am pus o întrebare importantă !
OMUL CU CUTIA DE SAXOFON.
Pentru că pe tip trebuie să-l omorâm, pe asasinul ăsta, trebuie să-l omorâm.
OMUL CU CUTIA DE VIOLONCEL.
Tipul nu e chiar aşa de periculos ca noi, dar va trebui totuşi să-l omorâm, pe tip.
OMUL CU CUTIA DE SAXOFON.
Acu' vedeţi pe cine aveţi în faţă ? Suntem doi ucigaşi puşi să-l omoare pe un al treilea ucigaş.
OMUL CU CUTIA DE VIOLONCEL.
Care trebuia să fie aici, la ora asta. Adică tipul...
OMUL CU CUTIA DE SAXOFON.
Trebuia să fie la intersecţie.
OMUL CU CUTIA DE VIOLONCEL.
Deci, doamnă, căscaţi-vă urechile şi ascultaţi bine ce vă spunem şi răspundeţi... unde s-a risipit intersecţia ?
PATROANA.
Ia duceţi-vă dracului !


NOAPTEA ARABĂ
de Roland Schimmelpfennig



KARPATI: Etajul cinci. Pe balcon o femeie care urlă la lună. Luminile la ferestre se transforme în dâre.
LOMEIER: Aproape că n-am curaj să respir.
FRANZISKA: Eu îmi pun mâinile prudentă pe pieptul lui.
KALIL: Un ceas de bucătărie ticăie. Pe uşa frigiderului sunt lipiţi magneţi coloraţi.
FATIMA: Eu îi înfig cuţitul în spate.
KALIL: Ea ţipă. Ce-i asta? Are sânge pe faţă.
KARPATI: Etajul patru. O femeie bagă cuţitul într-un bărbat. Pe geamul ferestrei e sânge.
LOMEIER: Ea mă sărută.
FRANZISKA: El mă sărută.
KARPATI: Etajul trei. Un chef. Muzică.
KALIL: Ce-i asta?
FRANZISKA: Ăsta e primul sărut din viaţa mea.
KARPATI: Etajul doi. Întuneric.
LOMEIER: Ne sărutăm. Pentru prima oară. O strâng cât pot eu de tare.
KARPATI: Etajul întâi.
Sunt mort.
FRANZISKA: Ne sărutăm. Închid ochii, şi cu toate aste simt lumina lunii.
Karpati ţipă. Kalil ţipă. O sticlă cade din cerul scenei pe scenă şi se sparge.

Vis cu institutoare

de Leonid Dimov

 

 

Jos, în uriaşa bucătărie de internat,

Institutoarea mea, tânăra mea institutoare de agat,

Mulatră, cu pielea foşnind de bună,

M-a chemat din ochi să-mi spună

Să-ngenunchi, aşa cum sunt, scofâlcit şi cu chelie,

Să-mi aşeze pe creştet talpa ei liliachie.

Rătăcea miros ameţitor peste duşumele –

Se prăjeau într-o tigaie nesfârşită chiftele –

Şi era o dimineaţă posomorâtă şi amară

Din anii de şcoală primară.

Mi-am văzut atunci obiectele, etatea,

Am văzut care era realitatea,

Mi-am pus mâinile pe degetele arătătoare

Ale nemuritoarei mele institutoare

Şi, poate de aceea, poate din alt motiv,

Am lovit-o-n laringe cu trident milostiv

Şi-am zburat apoi greoi şi vâscos

Până-n dantelatul orăşel de os

Unde şi ieşiseră gazetele de-o centimă

Cu-ntr-o limbă moartă ştiri despre oribila crimă.

Eram vesel şi copilăros

Şi dansam chiar de bucurie într-o curte din dos:

Tocmai intrase pe portiţa de piatră

Institutoarea mea, tânăra mea institutoare mulatră.

 

 

 

 

 

Copyright © Doina Ruşti