• Fragmentul alăturat, extras din scrierile lui Freud, reprezintă o compoziţie ficţională sau non-ficţională? În ce stil este redacttat textul?
• Cum se converteşte sunetul clopotelor în visul lui Freud?
• Vi s-a întâmplat să descoperiţi astfel de asociaţii, precum cele prezentate de Freud, între ceea ce visaţi şi ceea ce se întâmplă în realitate?
• Pentru voi care este cel mai vechi vis pe care vi-l amintiţi? Povestiţi-l pe scurt.
• Scrieţi 10 rânduri în care să relataţi un vis al unui om care adoarme cu televizorul deschis.

Visele

---

"M-am trezit într-o dimineaţă din somn, în toiul verii, într-o localitate montană, din Triol, cu gândul că am visat că a murit papa. Îmi era peste putinţă să interpretez visul acesta scurt şi cu totul lipsit de elemente vizuale. Îmi aminteam pur şi simplu că citisem în ziare, nu cu mult timp în urmă, că sanctitatea sa avusese o uşoarăindispoziţie. În cursul după-amiezii însă soţia m-a întrebat: "Ai auzit ce teribil băteau clopotele azi-dimineaţă?" Nu ştiam să le fi auzit, însă atunci mi-am înţeles visul: era reacţia trebuinţei mele de somn la zgomotul prin care acei pioşi tirolezi m-ar fi deşteptat. M-am răzbunat prin deducţia că papa murise şi am dormit mai departe, fără să mă intereseze câtuşi de puţin sunetul clopotelor." (Sigmund Freud - Interpretarea viselor, Ed. Ştiinţifică, 1993, p. 191)

"Câţi oameni nu am întâlnit, care de la prima întrevedere nu se puteau abţine să-mi spună: "să vedeţi ce vis am avut eu odată!". Uneori era primul vis pe care şi-l mai puteau aminti, visat între trei şi cinci ani. Am studiat multe vise de acest fel şi le-am găsit frecvent o particularitate ce le distingea de alte vise: se ivesc în ele plăsmuiri simbolice ce apar şi în istoria spiritului uman. Trebuie remarcat însă că îndeobşte subiectul nu are nici cea mai vagă idee despre existenţa unui atare paralelism. Această particularitate este caracteristică viselor procesului de individuaţie. Ele conţin aşa-numitele motive mitologice, respectiv mitologemele, cărora le dau numele de arhetipuri. Înţeleg prin aceasta forme specifice şi compoziţii plastice ce se regăsesc, sub forme similaree, nu numai în toate timpurile şi zonele, ci şi în vise, fantezii, viziuni şi obsesii individuale." (Carl Gustav Jung - Despre natura viselor, în vol. Puterea sufletului, Ed. Anima, 1994, p. 117)

• Ce semnificaţie acordaţi visului în care sunteţi mai tineri decât în realitate? Se ascunde aici nostalgia secretă după anii primei copilării? Este vorba despre imagini care aprţin trecutului, uitate de mult şi reactivate în timpul visului?
• Vi s-a întâmplat vreodată să visaţi că aţi murit? Este acest motiv onoric un semn rău, sau exprimă teama cea mai adâncă a fiinţei? Se poate spune că propria moarte exprimă un mod de eliberare a visătorului de sub teroarea morţii?
• În literatură, motivul propriei morţi apare frecvent, fie pentru a sublinia starea de tensiune şi nelinişte a unui personaj, fie pentru a pregăti simbolic moartea acestuia, fie pentru a sugera o schimbare fundamentală, în conformitate cu simbolismul general al acestui tip de vis. În textul eminescian ce semnificaţie credeţi că are visul?
• Peisajul în care pluteşteeul liric se conturează prin simboluri ale morţii. Identificaţi două-trei astfel de structuri.
• Secvenţele Sub bolta mare doar străluce şi Le spun a nopţii negre guri conţin greşeli de expeimare sau este vorba despre forme specifice oralităţii? Scurtarea exprimării reprezintă un mod (specific poeziei) de comprimare a limbajului,?
• Transformaţi în descriere explicită următoarele secvenţe: Un singur sâmbure de foc; luna murii lungi albeşte; apasă/ Un cântec trist pe murii reci/ Ca o cerşire tânguioasă. (Folosiţi stilul jurnalistic).- 6 minute.
• În poezia lui Eminescu apar câteva elemente tipice pentru visul de noapte. Identificaţi-le.

 

 

DICŢIONAR

dom - biserică, templu.
iconostas - perete acoperit cu icoane, situat între cor şi altar.
mur - zid.
chor - forma veche (grecească) pentru cor, ansamblu de voci.
castaniete - instrument muzical, compus din două bucăţi de fildeş sau de alt material asemănător, care se ţin între degete şi se lovesc astfel încât să scoată sunete ritmice.
metamorfoză - transformare.
vitros - sticlos
 
























 

• Care este cauza visului lui Felix?
• Vi se pare verosimilă afirmaţia: Felix ştia că doarme şi visează şi se silea să oprească mai mult fiecare metamorfoză?
• Vi s-a întâmplat vreodată să aveţi conştiinţa faptului că visaţi?

Visul

de Ion Heliade Rădulescu

(fragment)

Ce noapte variată! ce groaznică vedere!

Stăi! Îmi aduc aminte: în vis eu mă făceam

C-aş fi fost prunc, îmi pare, şi fără griji, durere,

În casa părintească cu grijă mă creşteam.

---

Vis

de Mihai Eminescu

Ce vis ciudat avui, dar visuri
Sunt ale somnului făpturi:
A nopţii minte le scorneşte,
Le spun a nopţii negre guri.

Pluteam pe-un râu. Sclipiri bolnave
Fantastic trec din val în val,
În urmă-mi noaptea de dumbrave,
Nainte-mi domul cel regal.

Căci pe o insulă în farmec
Se nalţă negre, sfinte bolţi,
Şi luna murii lungi albeşte,
Cu umbră împle orice colţ.

Mă urc pe scări, intru-nlăuntru,
Tăcere-adâncă l-al meu pas.
Prin întuneric văd înalte
Chipuri de sfinţi p-iconostas.

Sub bolta mare doar străluce
Un singur sâmbure de foc;
În dreptul lui s-arat-o cruce
Şi-ntunecime-n orice loc.

Acum de sus din cor apasă
Un cântec trist pe murii reci
Ca o cerşire tânguioasă
Pentru repaosul de veci.

Prin tristul zgomot se arată,
Încet, sub văl, un chip ca-n somn,
Cu o făclie-n mâna-i slabă 
În albă mantie de domn.

Şi ochii mei în cap îngheaţă
Şi spaima-mi sacă glasul meu.
Eu îi rup vălul de pe faţă...
Tresar  încremenesc  sunt eu.
.............................................
De-atunci, ca-n somn eu îmblu ziua
Şi uit ce spun adeseori;
Şoptesc cuvinte nenţelese
Şi parc-aştept ceva să mor?

---

Felix visă înspre ziuă diguri lungi pe care se spărgeau mari valuri, debutând cu urlete şi scurgându-se sfărâmat cu zornăitul unei grindini de sticlă. Apoi apele se retraseră cu totul, târâtoare ca fumul şi lăsară descoperit fundul mării, care se vedea plin de creste inegale. Coborându-se din zbor asupra lor, Felix văzu că vârfurile de stâncă erau de fapt turle de biserici, în care se clătinau clopote de toate mărimile, scoţând valuri de sunete, mai apropiate sau mai îndepărtate. Clopotniţele se prefăcură în dansatori, acoperiţi din cap până-n piciooare de zurgălăi, în faţa cărora Otilia se învârtea cu nişte castaniete în mână. Felix ştia că doarme şi visează şi se silea să oprească mai mult fiecare metamorfoză. Deodată, însă, ochii îi fură loviţi de suliţi de lumină şi se recunoscu în patul lui, deşi nu rupsese toate legăturile cu visul. Curios, valurile de sunete răsunau mai departe [...]. Felix îşi strânse şi mai tare ochii ca să se bucure de vis, însă simţi în picior răceala tăbliei patului. Printre genele obosite de atâta strângere silnică, se zăreau contururile camerei decolorate de prea multă lumină. Simţi că era treaz şi valul de sunete o realitate. Sări din pat. O mână uşoară, furtunoasă, executa partea allegro moderato, scoţând picături vitroase. (fragment din romanul Enigma Otiliei de G. Călinescu)

cei care au cele mai multe răspunsuri a 

cei care au cele mai multe răspunsuri b 

cei care au cele mai multe răspunsuri c 

Alcătuiţi o compunere în care să prezentaţi un vis real sau inventat pe care îl consideraţi simbolic. 

Prezentaţi pe scurt un vis şi interpretaţi-l, găsind relaţii între simbolurile onirice şi viaţa voastră cotidiană..

Interpretaţi visul din poezia Vis de Mihai Eminescu.